ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4982/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr. 7772 la 31 iulie 2003, reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia - Cipru a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC I.S. SA Câmpia Turzii, instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună anularea hotărârii A.G.E.A. SC I.S. SA de majorare a capitalului social din data de 2 iulie 2003. În susținerea pretențiilor deduse judecății reclamanta invocă faptul că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 14 alin. 8 din O.U.G. nr. 8/2003, art. 117 alin. (3) și (7) din Legea nr. 31/1990, art. 2 alin. (1) pct. 9 din O.U.G.

nr. 28/2002 aprobată prin Legea nr. 525/2002. Secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Cluj, prin sentința nr. 5073 din 21 noiembrie 2003 a respins, ca nefondată, cererea de anulare având ca obiect anularea Hotărârii A.G.E.A. I.S. SA nr. 181 din 2 iulie 2003. Pentru a hotărî astfel, prima instanță reține că, prin hotărârea nr. 181 din 2 iulie 2003 A.G.E.A. SC I.S. SA Câmpia Turzii a decis cu unanimitatea acționarilor prezenți majorarea capitalului social al societății cu suma de 368.351.293.800 lei reprezentând valoarea creanțelor furnizorilor de utilități ai pârâtei prin emisiunea unui număr de 6.356.364 acțiuni nominative, în valoare nominală de 57.950 lei fiecare. Prima instanță mai reține că, în ziarele Z. și A.C.

din 26 iunie 2003, a fost publicat convocatorul emis de Consiliul de Administrație al pârâtei. De asemenea, prima instanță arată că A.G.E.A. din 2 iulie 2003, s-a convocat la data semnării ordinii de zi, în două zile de la avizarea convocatorului de către A.P.A.P.S. și s-a ținut în termenul de 5 zile de la convocarea publicată în cele două cotidiane. Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel reclamanta invocând faptul că instanța de fond a omis a examina motivul de nulitate a hotărârii A.G.E.A. rezultând din încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, respectiv că la ședința A.G.E.A. din 2 iulie 2003 s-a inclus pe ordinea de zi un punct ce nu a fost cuprins în convocator.

Secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Cluj prin decizia nr. 120 din 3 martie 2004 a respins apelul reclamantei. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel reține că, în ce privește punctul de pe ordinea de zi ce a fost adăugat, nu s-a luat nici o hotărâre în cadrul A.G.E.A., așa încât nu se poate invoca nulitatea hotărârii în temeiul art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990. În ce privește încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 prin omisiunea publicării convocatorului în M.Of., instanța de apel reține că în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții legale având în vedere dispozițiile stipulate în O.U.G. nr. 8/2003 și ale Legii nr. 137/2002.

Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia Cipru întemeiat pe art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., invocând că instanța de apel a încălcat grav principiul contradictorialității și dreptului la apărare al apelantei, întrucât la 3 martie 2004 când s-a judecat apelul, intimata a depus întâmpinare și un înscris nou fără a fi comunicate apelantei după care, instanța a acordat cuvântul apărătorului intimatei pentru judecarea apelului. În continuare, recurenta reclamantă invocă faptul că instanța de apel a reținut, fără temei legal, că publicarea convocatorului în M.Of. nu este obligatorie. Recursul reclamantei este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, din actele dosarului se constată că, în adevăr la termenul de la 3 martie 2004, a fost depusă întâmpinare și o decizie a C.N.V.M. de către intimată însă apelanta, așa cum rezultă din practicaua deciziei, nu a fost prezentă și a solicitat chiar ea însăși judecata apelului în lipsa sa, ceea ce înseamnă că a înțeles a nu ține seama de actele posibil a fi depuse în ședință de către partea potrivnică, pe de o parte și pe de altă parte, făcând aplicațiunea dispozițiilor art. 115 și următoarele C. proc. civ., comunicarea întâmpinării către apelantă nu este prevăzută imperativ de textele legale sus – citate, pe cale de consecință, urmând a se respinge ca nefondat primul motiv de recurs al reclamantei.

Privitor la cel de al II-lea motiv de recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că în mod corect instanța de apel a făcut în speță aplicațiunea dispozițiilor O.U.G. nr. 8/2003 și ale Legii nr. 137/2002, acte normative ce instituie norme derogatorii de la dispozițiile de drept comun cuprinse în Legea nr. 31/1990 în ceea ce privește convocarea adunării generale, așa încât și cel de al doilea motiv de recurs invocat urmează a fi respins ca nefondat. Așa fiind, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B.I. L.T.D. Nicosia Cipru împotriva deciziei nr. 120 din 3 martie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 24 noiembrie 2004.