ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7797/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la data de 15 ianuarie 2003 și precizată ulterior, B.M. a chemat în judecată Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor și Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților Medicali - Comisia centrală de rezidențiat, precum și Ministerul Sănătății și Familiei, solicitând să se dispună: - anularea actului prin care i s-a diminuat punctajul obținut la concursul de rezidențiat organizat de cel de al doilea pârât, la data de 17 noiembrie 2002; - recunoașterea dreptului său de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie generală, conform punctajului obținut în urma corectării lucrării de concurs; - obligarea pârâtului secund, la plata unor daune, constând în salariul de care a fost lipsit, ca medic rezident, până la soluționarea cauzei și a unor daune morale, în sumă de 200.000.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în ziua de 17 noiembrie 2002, Ministerul Sănătății și Familiei a organizat un concurs de rezidențiat, care a avut loc în conformitate cu Metodologia privind desfășurarea concursului, sesiunea 17 noiembrie 2002, publicată în săptămânalul „Viața medicală” nr. 40 din 4 noiembrie 2002. Concursul s-a desfășurat sub forma de test grilă cu 200 de întrebări, timp de 4 ore, iar setul de întrebări a fost întocmit de un grup de lucru, sub îndrumarea unui coordonator desemnat de către președintele Comisiei centrale de rezidențiat. A precizat că în urma corectării grilei de răspuns a obținut un număr de 770 puncte, menționate cu pastă roșie pe grilă, de către unul din supraveghetori, în prezența și cu semnăturile reclamantului și a doi martori.

Acest punctaj era suficient pentru a-i permite alegerea unui loc în specialitate, dar ulterior, Comisia centrală de rezidențiat a publicat o listă cu punctajele obținute de candidați, în care reclamantul a fost înscris cu numai 766 puncte, ceea ce nu i-a permis să ocupe un loc în specialitate. Deși a formulat plângere în legătură cu acest procedeu, la Comisia centrală de rezidențiat și a cerut înscrierea în listă, cu punctajul corect, (adică cu cele 770 puncte obținute după corectarea grilei), nu a primit nici un răspuns. Prin sentința civilă nr. 151 din 6 mai 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte, acțiunea precizată, anulând ca nelegală, grila master după care s-a făcut recorectarea electronică, în ceea ce-l privește pe reclamant.

De asemenea a constatat dreptul acestuia de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie generală, pe baza punctajului obținut (770 punctaj) și a obligat pe pârâtul Ministerul Sănătății și Familiei, să plătească lui B.M., suma de 200.000.000 lei, cu titlu de daune morale. Prin aceeași sentință au fost respinse celelalte capete de cerere formulate împotriva ministerului, ca neîntemeiate. Față de primul pârât s-a dispus respingerea acțiunii, pentru lipsa de calitate procesuală pasivă a acestuia. Instanța a reținut că din conținutul dispoziției pct. 15 a Metodologiei de concurs, rezultă fără echivoc că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai în privința candidaților care au depus contestații și la care, deci, au fost posibile modificări de punctaj, în măsura în care răspunsurile corecte nu au fost luate în considerare, în cadrul corecturii efectuate în săli, în ziua concursului.

În consecință, recorectarea dispusă, prin întocmirea unei noi grile, a produs modificări în privința punctajelor realizate și de participanții la concurs, care nu au formulat contestații, astfel cum este cazul reclamantului. S-a concluzionat că acest procedeu nesocotește reglementarea instituită prin Metodologia de concurs (pct. 15) și demonstrează culpa Ministerului Sănătății și Familiei, în organizarea concursului, ale cărui rezultate finale îl prejudiciază pe B.M. Referitor la daunele morale, curtea de apel a apreciat că ele sunt cuvenite reclamantului, date fiind efortul fizic și psihic depus de acesta, pentru pregătirea concursului de rezidențiat și a refuzului Ministerului Sănătății și Familiei, de a-i recunoaște dreptul subiectiv dobândit prin participarea la concursul de rezidențiat.

Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâtul Ministerul Sănătății și Familiei. Recurentul a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece prima instanță a interpretat greșit normele metodologice privitoare la desfășurarea concursului. În realitate, dispoziția de la punctul nr. 15 a acestor norme, se referă la răspunsuri corecte, rămase definitive și la comunicarea grilei corecte, definitive. Ori, din moment ce s-au anulat întrebări și s-a stabilit o nouă grilă de recorectare, corectă și definitivă, este firesc ca aceasta să producă efecte față de toți candidații, inclusiv cei ce nu au depus contestații. Pe de altă parte, s-a ignorat împrejurarea că, atâta timp, cât candidații au achiesat la Metodologia de concurs, aprobată prin ordin ministerial, invocarea în acest moment, a unor deficiențe de organizare, este tardivă și nu poate fi considerată ca o culpă a recurentului.

Nu s-a ținut seama nici de faptul că punctajul tuturor candidaților a fost modificat, „astfel încât nu poate fi realizată combinația de 770 puncte obținută de reclamant, ulterior modificării grilei master, cu punctajul de 768 puncte a ultimului admis”. S-a mai susținut că în completarea de acțiune, reclamantul nu a solicitat plata unor daune morale și oricum, în stabilirea cuantumului acestuia, Curtea nu a precizat modul de calcul utilizat. Nefiind îndeplinită cerințele prevăzute de art. 998 și 999 C. civ., pentru angajarea răspunderii civile delictuale a autorității publice pârâte, capătul de cerere subsecvent trebuia respins ca neîntemeiat. Recursul este nefondat. Dispozițiile conținute în Metodologia pentru desfășurarea concursului de rezidențiat, aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 694/2002, nu au prevăzut posibilitatea modificării rezultatelor obținute de candidații care nu au formulat contestații.

În speță, decizia de modificare a punctajelor obținute în urma primei corectări a grilelor de concurs a fost adoptată de către Comisia centrală de rezidențiat și adusă la cunoștința candidaților, abia după ce și-a produs efectele. În răspunsul comunicat reclamantului B.M., cu adresa nr. VIII.d/DB/1512 din 4 martie 2003, Ministerul Sănătății și Familiei a admis că la 21 noiembrie 2002, Comisia centrală de rezidențiat a transmis următoarele precizări. - s-au anulat întrebările care au creat situații echivoce. ca urmare a răspunsurilor diferite existente în referințele bibliografice; - grila corectă definitivă a fost stabilită conform metodologiei de concurs, pe baza admiterii contestațiilor justificate; - ca urmare a aplicării grilei corecte, rămasă definitivă, au apărut modificări de punctaj.

în raport cu cel stabilit în săli și s-a obținut în acest fel, clasificarea finală pe grupe de specialități. Caracterul ilegal al acestei decizii este evident, deoarece, potrivit art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 899/2002, Comisia centrală de rezidențiat, constituită sub autoritatea și responsabilitatea Ministerului Sănătății și Familiei, era chemată să asigure organizarea concursului, în condițiile prevăzute de normele metodologice, prin ordin al ministerului și nicidecum, să aducă modificări cadrului normativ existent la data respectivă. O decizie ulterioară datei de desfășurare a concursului nu poate avea efect retroactiv asupra rezultatelor acestui concurs. Prin urmare, instanța de fond a apreciat în mod judicios că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai în privința candidaților care au formulat contestații, conform pct. 15 din Metodologia de concurs.

Reclamantul B.M., care a obținut după corectarea grilei de concurs, un punctaj de 770 puncte, nu a depus contestație și deci, în privința lui, modificarea punctajului nu mai era posibilă, rezultatul favorabil conferindu-i dreptul subiectiv de a opta pentru post de medic rezident. Ca atare, este evident că publicarea ulterioară de către Comisia Centrală de rezidențiat, a unei liste în care reclamantul a figurat cu numai 766 puncte, a constituit o măsură nelegală și de natură a-l prejudicia în mod grav pe reclamant. Cât privește daunele morale, în sumă totală de 200.000.000 lei, curtea de apel a făcut aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ.

Ele sunt cuvenite reclamantului, în raport cu rezolvarea dată primelor două capete de cerere și cu trauma psihică provocată acestuia, de șocul suferit în plan profesional, din cauza încălcării flagrante de către comisia aflată în subordinea Ministerului Sănătății și Familiei, a unui drept câștigat și actual. Având în vedere considerentele expuse și lipsa unor motive de casare, de ordine publică, care conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., ar putea fi invocate din oficiu, urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 151 din 6 mai 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2004.