ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7797/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la

data de 15 ianuarie 2003 și precizată ulterior, B.M. a chemat în judecată

Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor

și Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților Medicali - Comisia centrală

de rezidențiat, precum și Ministerul Sănătății și Familiei, solicitând să se

dispună:

- anularea actului prin care

i s-a diminuat punctajul obținut la concursul de rezidențiat organizat de cel

de al doilea pârât, la data de 17 noiembrie 2002;

- recunoașterea dreptului

său de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie generală,

conform punctajului obținut în urma corectării lucrării de concurs;

- obligarea pârâtului secund,

la plata unor daune, constând în salariul de care a fost lipsit, ca medic

rezident, până la soluționarea cauzei și a unor daune morale, în sumă de

200.000.000 lei.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că în ziua de 17 noiembrie 2002, Ministerul Sănătății și

Familiei a organizat un concurs de rezidențiat, care a avut loc în conformitate

cu Metodologia privind desfășurarea concursului, sesiunea 17 noiembrie 2002,

publicată în săptămânalul „Viața medicală” nr. 40 din 4 noiembrie 2002.

Concursul s-a desfășurat sub

forma de test grilă cu 200 de întrebări, timp de 4 ore, iar setul de întrebări

a fost întocmit de un grup de lucru, sub îndrumarea unui coordonator desemnat

de către președintele Comisiei centrale de rezidențiat.

A precizat că în urma corectării

grilei de răspuns a obținut un număr de 770 puncte, menționate cu pastă roșie

pe grilă, de către unul din supraveghetori, în prezența și cu semnăturile

reclamantului și a doi martori. Acest punctaj era suficient pentru a-i permite

alegerea unui loc în specialitate, dar ulterior, Comisia centrală de rezidențiat

a publicat o listă cu punctajele obținute de candidați, în care reclamantul a

fost înscris cu numai 766 puncte, ceea ce nu i-a permis să ocupe un loc în

specialitate.

Deși a formulat plângere în

legătură cu acest procedeu, la Comisia centrală de rezidențiat și a cerut

înscrierea în listă, cu punctajul corect, (adică cu cele 770 puncte obținute

după corectarea grilei), nu a primit nici un răspuns.

Prin sentința civilă nr. 151

din 6 mai 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis în parte, acțiunea precizată, anulând ca nelegală, grila

master după care s-a făcut recorectarea electronică, în ceea ce-l privește pe

reclamant.

De asemenea a constatat

dreptul acestuia de a alege un post de medic rezident în specialitatea

stomatologie generală, pe baza punctajului obținut (770 punctaj) și a obligat

pe pârâtul Ministerul Sănătății și Familiei, să plătească lui B.M., suma de

200.000.000 lei, cu titlu de daune morale.

Prin aceeași sentință au

fost respinse celelalte capete de cerere formulate împotriva ministerului, ca neîntemeiate.

Față de primul pârât s-a dispus

respingerea acțiunii, pentru lipsa de calitate procesuală pasivă a acestuia.

Instanța a reținut că din

conținutul dispoziției pct. 15 a Metodologiei de concurs, rezultă fără echivoc

că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai în

privința candidaților care au depus contestații și la care, deci, au fost posibile

modificări de punctaj, în măsura în care răspunsurile corecte nu au fost luate în

considerare, în cadrul corecturii efectuate în săli, în ziua concursului.

În consecință, recorectarea

dispusă, prin întocmirea unei noi grile, a produs modificări în privința

punctajelor realizate și de participanții la concurs, care nu au formulat

contestații, astfel cum este cazul reclamantului.

S-a concluzionat că acest

procedeu nesocotește reglementarea instituită prin Metodologia de concurs (pct.

15) și demonstrează culpa Ministerului Sănătății și Familiei, în organizarea

concursului, ale cărui rezultate finale îl prejudiciază pe B.M.

Referitor la daunele morale,

curtea de apel a apreciat că ele sunt cuvenite reclamantului, date fiind

efortul fizic și psihic depus de acesta, pentru pregătirea concursului de

rezidențiat și a refuzului Ministerului Sănătății și Familiei, de a-i

recunoaște dreptul subiectiv dobândit prin participarea la concursul de

rezidențiat.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, pârâtul Ministerul Sănătății și Familiei.

Recurentul a susținut că

hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece prima instanță a interpretat

greșit normele metodologice privitoare la desfășurarea concursului. În

realitate, dispoziția de la punctul nr. 15 a acestor norme, se referă la

răspunsuri corecte, rămase definitive și la comunicarea grilei corecte,

definitive.

Ori, din moment ce s-au

anulat întrebări și s-a stabilit o nouă grilă de recorectare, corectă și

definitivă, este firesc ca aceasta să producă efecte față de toți candidații,

inclusiv cei ce nu au depus contestații.

Pe de altă parte, s-a

ignorat împrejurarea că, atâta timp, cât candidații au achiesat la Metodologia de concurs, aprobată prin ordin ministerial, invocarea în acest moment, a unor deficiențe

de organizare, este tardivă și nu poate fi considerată ca o culpă a

recurentului.

Nu s-a ținut seama nici de faptul

că punctajul tuturor candidaților a fost modificat, „astfel încât nu poate fi

realizată combinația de 770 puncte obținută de reclamant, ulterior modificării

grilei master, cu punctajul de 768 puncte a ultimului admis”.

S-a mai susținut că în completarea

de acțiune, reclamantul nu a solicitat plata unor daune morale și oricum, în

stabilirea cuantumului acestuia, Curtea nu a precizat modul de calcul utilizat.

Nefiind îndeplinită

cerințele prevăzute de art. 998 și 999 C. civ., pentru angajarea răspunderii

civile delictuale a autorității publice pârâte, capătul de cerere subsecvent

trebuia respins ca neîntemeiat.

Recursul este nefondat.

Dispozițiile conținute în

Metodologia pentru desfășurarea concursului de rezidențiat, aprobată prin

Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 694/2002, nu au prevăzut

posibilitatea modificării rezultatelor obținute de candidații care nu au

formulat contestații.

În speță, decizia de

modificare a punctajelor obținute în urma primei corectări a grilelor de concurs

a fost adoptată de către Comisia centrală de rezidențiat și adusă la cunoștința

candidaților, abia după ce și-a produs efectele.

În răspunsul comunicat reclamantului

B.M., cu adresa nr. VIII.d/DB/1512 din 4 martie 2003, Ministerul Sănătății și

Familiei a admis că la 21 noiembrie 2002, Comisia centrală de rezidențiat a

transmis următoarele precizări.

- s-au anulat întrebările

care au creat situații echivoce. ca urmare a răspunsurilor diferite existente

în referințele bibliografice;

- grila corectă definitivă a

fost stabilită conform metodologiei de concurs, pe baza admiterii

contestațiilor justificate;

- ca urmare a aplicării

grilei corecte, rămasă definitivă, au apărut modificări de punctaj. în raport

cu cel stabilit în săli și s-a obținut în acest fel, clasificarea finală pe

grupe de specialități.

Caracterul ilegal al acestei

decizii este evident, deoarece, potrivit art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 899/2002,

Comisia centrală de rezidențiat, constituită sub autoritatea și responsabilitatea

Ministerului Sănătății și Familiei, era chemată să asigure organizarea

concursului, în condițiile prevăzute de normele metodologice, prin ordin al

ministerului și nicidecum, să aducă modificări cadrului normativ existent la

data respectivă.

O decizie ulterioară datei

de desfășurare a concursului nu poate avea efect retroactiv asupra rezultatelor

acestui concurs.

Prin urmare, instanța de

fond a apreciat în mod judicios că întocmirea unei grile corecte, rămasă

definitivă, s-a putut realiza numai în privința candidaților care au formulat

contestații, conform pct. 15 din Metodologia de concurs.

Reclamantul B.M., care a

obținut după corectarea grilei de concurs, un punctaj de 770 puncte, nu a depus

contestație și deci, în privința lui, modificarea punctajului nu mai era

posibilă, rezultatul favorabil conferindu-i dreptul subiectiv de a opta pentru

post de medic rezident.

Ca atare, este evident că

publicarea ulterioară de către Comisia Centrală de rezidențiat, a unei liste în

care reclamantul a figurat cu numai 766 puncte, a constituit o măsură nelegală

și de natură a-l prejudicia în mod grav pe reclamant.

Cât privește daunele morale,

în sumă totală de 200.000.000 lei, curtea de apel a făcut aplicarea

prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, a

contenciosului administrativ.

Ele sunt cuvenite reclamantului,

în raport cu rezolvarea dată primelor două capete de cerere și cu trauma

psihică provocată acestuia, de șocul suferit în plan profesional, din cauza

încălcării flagrante de către comisia aflată în subordinea Ministerului

Sănătății și Familiei, a unui drept câștigat și actual.

Având în vedere

considerentele expuse și lipsa unor motive de casare, de ordine publică, care

conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., ar putea fi invocate din oficiu,

urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 151 din 6 mai 2003 a Curții

de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 octombrie 2004.