ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 329/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta M.P. a

solicitat următoarele:

- să i se valorifice

și să i se recunoască nota de 5,61 obținută la examenul Național de Rezidențiat

în data de 21 noiembrie 2010, conform documentului grilă și proces-verbal care

exista la Ministerul Sănătății;

- pârâtul Ministerul

Sănătății să o includă în clasamentul candidaților care au promovat examenul,

pe post, în speță la Spitalul de Psihiatrie Ștei, pe postul medic rezident

psihiatrie;

- să se dispună

Direcției de Sănătate Publică Bihor emiterea adeverinței de încadrare pe acest

post, astfel ca Spitalul de Psihiatrie din Ștei să poată proceda la încadrarea

reclamantei pe postul de medic rezident;

- cu cheltuieli de

judecată în caz de opunere.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 21 noiembrie 2010 s-a organizat la

București examenul național de rezidențiat, examen la care a obținut un punctaj

de 561 puncte, că a candidat la acest examen pentru postul de medic rezident în

specialitatea psihiatrie la Spitalul din Ștei, că în urma postării

clasamentului final din data de 25 noiembrie 2010 a aflat cu stupoare că a

obținut în loc de media 5,61, media 5,40, aceasta subclasând-o sub media de

admitere, că modificarea unor grile greșite în mod unilateral și diminuarea

punctajului s-a făcut arbitrar, fără ca metodologia să prevadă o astfel de

măsură.

Direcția de Sănătate

Publică Bihor, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea

acțiunii formulate de reclamantă, invocând totodată excepția lipsei calității

sale procesuale pasive, arătând că Ministerul Sănătății este cel care

organizează concurs național de intrare în rezidențiat pe loc și rezidențiat pe

post în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie, iar unitățile și

specialitățile sunt aprobate prin ordin al Ministerului Sănătății, precum și

faptul că organizarea concursului de rezidențiat - bibliografia de concurs,

redactarea testului grilă, stabilirea punctajului, corectarea, redactarea

listei finale cu candidații înscriși la concurs s-au realizat de către comisia

centrală constituită la nivelul ministerului și nu de către Direcția de

Sănătate Publică Bihor, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției

invocate și pe cale de consecință, scoaterea instituției pârâte din cauză.

Spitalul de

Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei a solicitat respingerea acțiunii

formulată de reclamantă, invocând totodată excepția lipsei calității sale

procesuale pasive, motivat de faptul că nu există raporturi de muncă între

această instituție și reclamantă.

Ministerul Sănătății

București, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii

reclamantei ca nefondată, arătând că a răspuns reclamantei la cererea

înregistrată, și ulterior completată, în termenul legal ce permitea modificările

ulterioare punctajelor comunicate.

Prin Sentința nr.

82/CA/2011 - PI din 21 martie 2011 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea

formulată de reclamanta M.P. împotriva pârâților Ministerul Sănătății, Direcția

de Sănătate Publică Bihor și Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță

Ștei.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

La data de 21

noiembrie 2010 s-a organizat la București examenul național de rezidențiat, la

care a participat și reclamanta, obținând un punctaj de 561 puncte, iar la data

de 24 noiembrie 2010, pe site-ul rezidentiat.info, s-a postat comunicatul

comisiei centrale de rezidențiat, prin care li s-a adus la cunoștința

candidaților că au fost anulate un număr de 5 întrebări, iar rezultatele

scanării lucrărilor au rămas nemodificate. De asemenea, s-a comunicat faptul că

media maximă de promovare este de 907 puncte, iar cea minimă de 544 puncte

(reprezentând 60%).

S-a mai reținut

faptul că, în urma postării clasamentului final din data de 25 noiembrie 2010,

reclamanta a obținut în loc de media 5,61, media 5,40, clasându-se sub media de

admitere și anume 5,44.

Instanța a mai

reținut că prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Ministerului

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nr. 1083/4654/2010, publicat

în M. Of. al României, Partea I, a fost aprobată Metodologia pentru

desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medică

dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010 și că această metodologie

prevede că, în urma analizării contestațiilor și stabilirii grilei corecte

rămase definitive, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări și că

grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la

domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila de răspunsuri

anunțată în sălile de concurs.

Astfel, instanța a

apreciat ca nejustificată critica reclamantei sub acest aspect, reținând că

temeiul legal ce permitea modificările ulterioare a punctajelor comunicate în

sălile de examen îl constituie tocmai ordinul comun menționat mai sus, acest

lucru fiind, de altfel, precizat și de Ministerul Sănătății în Adresa VIII

d/CSA 12616 din 9 decembrie 2010, prin care a răspuns la adresele reclamantei,

nr. 74195 din 29 noiembrie 2010 și nr. 74195 din 2 decembrie 2010.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta M.P., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea

recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se

arată că prin modificarea unor grile unilateral recurentei i-a fost scăzut

punctajul cu 21 de sutimi, fiind în imposibilitatea de a ocupa postul pentru

care a candidat și că în lipsa unei prevederi în metodologie comisia nu avea

cum să diminueze punctajul, cel mult putea fi lăsat constant pentru toți

candidații.

Apreciază recurenta

că în urma acestui fapt s-a încălcat un principiu de drept și unul de

interpretare a normei juridice și anume acela potrivit căruia unde legea nu

distinge, nici noi care aplicăm legea, nu trebuie să distingem.

Mai arată recurenta

că metodologia care prevede desfășurarea examenului de rezidențiat nu prevede

care sunt situațiile în care se procedează la anularea întrebărilor și nici care

sunt aceste efecte ale anulării unor întrebări sau posibilitatea anulării

acestora.

Astfel, în urma

anulării grilelor, prin invocarea propriei culpe de către comisia de examinare,

recurenta a fost pusă în imposibilitatea de a nu-și putea valorifica rezultatul

de promovare.

Arată recurenta că,

potrivit aceleiași metodologii, membrii comisiei răspund pentru corectitudinea

subiectelor propuse, nicidecum candidații care au dat răspuns corect unor

întrebări interpretabile, iar diminuarea punctajului s-a făcut arbitrar, doar

la persoanele care au răspuns corect la întrebările ce ulterior au fost

anulate.

Apreciază recurenta

că sentința atacată este dată cu încălcarea legii și interpretarea eronată a

stării de fapt.

Examinând cauza și

sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanța de control judiciar

constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art.

304

1

C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii:

prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul

probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Înalta Curte are în

vedere faptul că prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Ministerului

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nr. 1083/4654/2010, publicat

în M. Of. al României, Partea I, a fost aprobată Metodologia pentru

desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină

dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010.

Astfel, art. 20 din

Metodologie prevede:

- la alin. (1):

"Eventualele contestații privind răspunsurile corecte sunt depuse de

candidați în termen de 24 de ore din momentul transmiterii grilelor în sălile

de concurs. Contestațiile se depun la Ministerul Sănătății, sau se transmit

prin fax la nr. 021/255.64.06;

- la alin. (2):

"Comisia comună centrală analizează și comunică răspunsurile corecte

rămase definitive, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de

depunere a contestațiilor. Comunicarea grilei corecte rămase definitivă se face

prin publicarea pe internet pe site-ul www.rezidetiat.info și prin afișarea la

Ministerul Sănătății și constituie răspuns la contestațiile primite".

Potrivit

dispozițiilor art. 21 din aceeași Metodologie:

- alin. (1):

"prelucrarea rezultatelor stabilite în urma aplicării grilei corecte

rămase definitive se face de către o comisie de specialiști propuși de Comisia

comună centrală, desemnați prin ordin al Ministerului Sănătății. Membrii

acestei comisii, nu au voie să introducă sau să scoată din sala respectivă

niciun fel de material. În sala respectivă, nu au acces decât persoanele care

formează comisia menționată;

- alin. (2):

"grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la

domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila cu răspunsuri

anunțată în sălile de concurs".

Înalta Curte constată

că, în raport de prevederile legale sus-menționate, instanța de fond a reținut

în mod corect că metodologia de desfășurare a concursului de rezidențiat

prevede că, în urma analizării contestațiilor și stabilirii grilei corecte

rămase definitive, punctajele comunicate în săli pot suferi modificări și că

grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la

domeniul respectiv, indiferent dacă au contestat sau nu grila de răspunsuri

anunțată în sălile de concurs și că temeiul legal ce permitea modificările

ulterioare a punctajelor comunicate în sălile de examen îl constituie tocmai

ordinul comun menționat mai sus, acest lucru fiind, de altfel, precizat și de

Ministerul Sănătății în Adresa VIII d/CSA 12616 din 9 decembrie 2010 prin care

a răspuns la adresele reclamantei, nr. 74195 din 29 noiembrie 2010 și nr. 74195

din 2 decembrie 2010.

În raport de

considerentele anterioare, se constată faptul că organizarea examenului de

rezidențiat - respectiv bibliografia de concurs, redactarea testului grilă,

stabilirea punctajului, corectarea, redactarea listei finale cu candidații

înscriși la concurs - s-a realizat de către comisia centrală constituită la

nivelul Ministerului Sănătății conform metodologiei elaborate pentru

desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină

dentară și farmacie, sesiunea 21 noiembrie 2010.

De asemenea, în mod

corect a apreciat instanța de fond că afirmația reclamantei, în sensul că

metodologia de concurs nu poartă viza direcției juridice a Ministerului

Sănătății, este neîntemeiată, având în vedere că această metodologie a fost

aprobată prin Ordinul comun nr. 1083/4654/2010 al Ministerului Sănătății și

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, publicat în M.

Of. al României, Partea I.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu

pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de M.P. împotriva Sentinței nr. 82/CA/2011-PI din 21 martie 2011 a Curții

de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 ianuarie 2012.

Procesat de GGC - CL