ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2818/2005

Asupra contestație în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 15 ianuarie 2003, așa cum a fost precizată, reclamantul B.M. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Familiei (în

prezent Ministerul Sănătății) și Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară

a Medicilor, Farmaciștilor și Altui Personal cu Studii Superioare și

Asistenților Medicali - Comisia centrală de rezidențiat, să se dispună:

- anularea actului prin care

i s-a diminuat punctajul obținut la concursul de rezidențiat organizat de cel

de al doilea pârât, la data de 17 noiembrie 2002;

- recunoașterea dreptului

său de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie

generală, conform punctajului obținut în urma cercetării lucrării de concurs;

- obligarea primului pârât

la plata unor daune, constând în salariul de care a fost lipsit, ca medic

rezident, până la soluționarea cauzei și a unor daune morale în sumă de

200.000.000 lei.

În motivare, reclamantul a

arătat că la data de 17 noiembrie 2002, Ministerul Sănătății și Familiei a

organizat un concurs de rezidențiat, care a avut loc în conformitate cu Metodologia

privind desfășurarea concursului, sesiunea 17 noiembrie 2002, publicată în

săptămânalul „V. m.” nr. 40 din 4 noiembrie 2002.

Concursul s-a desfășurat sub

formă de test grilă cu 200 de întrebări, timp de 4 ore, iar setul de întrebări

a fost întocmit de un grup de lucru, sub îndrumarea unui coordonator desemnat

de către președintele Comisiei centrale de rezidențiat.

A precizat că în urma

corectării grilei de răspuns, a obținut un nr. de 770 puncte, menționate cu

pastă roșie pe grilă de către unul dintre supraveghetori, în prezența și cu

semnăturile reclamantului și a doi martori. Acest punctaj era suficient pentru a-i

permite alegerea unui loc în specialitate, dar, ulterior, Comisia centrală de

rezidențiat a publicat o listă cu punctajele obținute de candidați, în care

reclamantul a fost înscris cu numai 766 puncte, ceea ce nu i-a permis să ocupe

un loc în specialitate.

Deși a formulat plângere,

reclamând acest procedeu la Comisia centrală de rezidențiat și a cerut

înscrierea în listă cu punctajul corect, nu a primit nici un răspuns.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 151 din 6

mai 2003, a admis în parte acțiunea precizată, anulând, ca nelegală, grila

master, după care s-a făcut recorectarea electronică, în ceea ce îl privește pe

reclamant.

Totodată, a constatat

dreptul acestuia de a alege un post de medic rezident în specialitatea stomatologie

generală, pe baza punctajului obținut (770) și a obligat pârâtul Ministerul

Sănătății și Familiei, să plătească lui B.M., suma de 200.000.000 lei, cu titlu

de daune morale.

De asemenea, au fost

respinse celelalte capete de cerere formulate împotriva ministerului, ca

neîntemeiate.

Instanța a reținut că din

conținutul dispoziției pct. 15 a Metodologiei de concurs, rezultă fără echivoc

că întocmirea unei grile corecte, rămasă definitivă, s-a putut realiza numai cu

privire la candidații care au depus contestații și la care, deci au fost

posibile modificări de punctaj, în măsura în care răspunsurile corecte nu au

fost luate în considerare, în cadrul corecturii efectuate în săli, în ziua

concursului.

În consecință, recorectarea

dispusă, prin întocmirea unei noi grile, a produs modificări în privința

punctajelor realizate și de participanții la concurs care nu au formulat

contestații, astfel cum este cazul reclamantului.

S-a concluzionat că acest

procedeu nesocotește reglementarea instituită prin Metodologia de concurs (pct.

15) și demonstrează culpa Ministerului Sănătății și Familiei în organizarea

concursului, ale cărui rezultate finale îl prejudiciază pe reclamant.

Referitor la daunele morale,

curtea de apel a apreciat că ele sunt cuvenite reclamantului, date fiind

efortul fizic și psihic depus de acesta pentru pregătirea concursului și a

refuzului Ministerului Sănătății și Familiei de a-i recunoaște dreptul

subiectiv dobândit la acest concurs.

Recursul declarat de pârâtul

Ministerul Sănătății și Familiei împotriva sentinței, a fost respins, ca nefondat,

de către Înalta Curte de Casați și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, prin decizia nr. 7797 din 26 octombrie 2004.

La data de 5 noiembrie 2004,

pârâtul Ministerul Sănătății a formulat împotriva acestei decizii contestație

în anulare.

Contestația în anulare a

fost fundamentată pe două considerente, și anume:

- instanța de recurs a omis

să cerceteze motivul de casare privitor la obligarea sa la plata daunelor

morale, cu toate că acest capăt de cerere fusese formulat la înregistrarea

acțiunii, iar contestatorul a fost introdus în cauză ulterior, împotriva sa

fiind formulate alte capete de cerere;

- hotărârea a fost dată de

judecători, cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la

competență, având în vedere că pe cale de contencios administrativ, se putea

solicita numai anularea unui act administrativ, iar grila de concurs nu este un

astfel de act.

Contestația în anulare este

nefondată.

În conformitate cu

prevederile art. 318 teza a II-a C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs

pot fi atacate cu contestație în anulare, când instanța, respingând recursul

sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din

motivele de casare.

Susținerea potrivit căreia

instanța de control judiciar nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs

privitor la obligarea recurentului la plata daunelor morale, nu poate fi

reținută, atâta vreme, cât el a fost analizat la pronunțarea soluției, Curtea

reținând că prima instanță a făcut, cu privire la acest aspect, aplicarea

corectă a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 29/1990.

De asemenea, nici afirmația

privind încălcarea normelor de procedură cu privire la competență, nu este fondată,

atâta timp, cât, în conformitate cu prevederile Legii nr. 29/1990, a

contenciosului administrativ în vigoare la acea dată, grila de concurs

reprezintă un act administrativ.

Față de considerentele expuse,

rezultă că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art.

318 C. proc. civ. și contestația în anulare urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anulare formulată de Ministerul Sănătății împotriva deciziei nr. 7797 din 26

octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 aprilie 2005.