ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3379/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 24 noiembrie 2003 pe rolul Judecătoriei sectorului I București reclamanții J.A. și J.M. au chemat în judecată pe pârâții Primăria municipiului București și A.A.R. pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună compararea titlurilor de proprietate ale reclamanților și pârâților și, ca urmare, să se constate că accesul la boxe este stabilit prin titlurile de proprietate ale reclamanților și respectiv pârâtei Avram. Judecătoria sectorului I București prin sentința civilă nr. 1760 din 11 martie 2004 a respins ca inadmisibilă acțiunea considerând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 111 C. proc.

civ. pentru a se admite constatarea în termenii arătați în acțiune, iar cât privește dreptul părților s-a constatat că acesta nu a fost contestat în existență ci în întindere cu referire la un culoar comun din imobil. Curtea de Apel București prin decizia nr. 1643/A din 1 noiembrie 2004 a anulat ca netimbrat apelul reclamanților constatând că aceștia deși legal citați cu mențiunea timbrării cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar nu s-au achitat de obligație. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții. Recursul nu a fost motivat în drept iar în fapt s-a invocat împrejurarea că nu s-a putut achita taxa de timbru întrucât agenția CEC nu avea program în după amiaza zilei în care procesul a avut termen.

Recurenții au invocat apoi motive de fapt privind fondul acțiunii considerând că pârâții săvârșesc un abuz prin încălcarea legii proprietății. Recursul este nefondat și se va respinge pentru considerentele ce urmează: Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, potrivit principiului consacrat de art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Instanța corect a constatat că această obligație nu a fost respectată de reclamanți cărora li s-a acordat un termen fiind citați pentru acest lucru. Scuza invocată de reclamanți în motivele de recurs nu poate fi primită, acest motiv neîncadrându-se de altfel în nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. ca îngăduind atacarea sau modificarea unei hotărâri prin această cale de atac.

Celelalte critici, pe fondul cauzei, exced conținutul deciziei atacate care a rezolvat cauza pe excepție fără să intre în analiza fondului cum de altfel tot pe excepție s-a soluționat cauza și de către instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții J.A. și J.M. împotriva deciziei civile nr. 1643 A din 1 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a III–a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.