ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3379/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 24

noiembrie 2003 pe rolul Judecătoriei sectorului I București reclamanții J.A. și

J.M. au chemat în judecată pe pârâții Primăria municipiului București și A.A.R.

pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună compararea titlurilor

de proprietate ale reclamanților și pârâților și, ca urmare, să se constate că

accesul la boxe este stabilit prin titlurile de proprietate ale reclamanților

și respectiv pârâtei Avram.

Judecătoria sectorului I București

prin sentința civilă nr. 1760 din 11 martie 2004 a respins ca inadmisibilă

acțiunea considerând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 111 C.

proc. civ. pentru a se admite constatarea în termenii arătați în acțiune, iar

cât privește dreptul părților s-a constatat că acesta nu a fost contestat în

existență ci în întindere cu referire la un culoar comun din imobil.

Curtea de Apel București prin

decizia nr. 1643/A din 1 noiembrie 2004 a anulat ca netimbrat apelul

reclamanților constatând că aceștia deși legal citați cu mențiunea timbrării cu

34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar nu s-au

achitat de obligație.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs reclamanții.

Recursul nu a fost motivat în drept

iar în fapt s-a invocat împrejurarea că nu s-a putut achita taxa de timbru

întrucât agenția CEC nu avea program în după amiaza zilei în care procesul a

avut termen. Recurenții au invocat apoi motive de fapt privind fondul acțiunii

considerând că pârâții săvârșesc un abuz prin încălcarea legii proprietății.

Recursul este nefondat și se va

respinge pentru considerentele ce urmează:

Taxele judiciare de timbru se

plătesc anticipat, potrivit principiului consacrat de art. 20 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

Instanța corect a constatat că

această obligație nu a fost respectată de reclamanți cărora li s-a acordat un

termen fiind citați pentru acest lucru.

Scuza invocată de reclamanți în

motivele de recurs nu poate fi primită, acest motiv neîncadrându-se de altfel

în nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. ca îngăduind

atacarea sau modificarea unei hotărâri prin această cale de atac.

Celelalte critici, pe fondul cauzei,

exced conținutul deciziei atacate care a rezolvat cauza pe excepție fără să

intre în analiza fondului cum de altfel tot pe excepție s-a soluționat cauza și

de către instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanții J.A. și J.M. împotriva deciziei civile nr. 1643 A din 1

septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a III–a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.