ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5309/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 77 din 10 mai 2004, pronunțată de Tribunalul Caraș Severin, în dosarul nr. 1690/P/2004, a fost respinsă cererea formulată de condamnatul P.D., având ca obiect amânarea executării pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 16/2003 de către Tribunalul Caraș Severin în dosarul nr. 1641/P/2002. În motivarea cererii sale a arătat în baza dispozițiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., că încarcerarea sa imediată ar avea consecințe deosebit de grave atât asupra sa, a familiei sale cât și asupra situației contabile a societății comerciale la care lucrează. Instanța de fond a constatat că cererea este neîntemeiată, întrucât din referatul de anchetă socială rezultă că cel condamnat are o familie compusă din soție și un copil minor cu care mai locuiesc bunicii și părinții săi, iar soția este salariată.

De asemenea, faptul că cel condamnat este administrator al unei societăți comerciale și că în această calitate, are de efectuat unele activități specifice, nu e de natură să probeze împrejurarea că activitatea societății ar fi grav tulburată. Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 263/ A din 4 august 2004, a respins, de asemenea, ca nefondat, apelul declarat de condamnat apreciind că motivele invocate nu sunt împrejurări speciale de natură a convinge instanța, în sensul că s-ar produce urmări grave pentru condamnat sau familia sa, ori unitatea unde lucrează, în cazul când inculpatul ar fi încarcerat imediat. Împotriva acestei decizii a formulat, în termen legal recurs condamnatul, reiterând prin apărătorul său ales motivele invocate în fond și apoi în apel, depunând și acte medicale ale părinților săi în sprijinul dovedirii stării precare de sănătate a acestora.

Recursul condamnatului este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., cererea de amânare a executării pedepsei poate fi admisă pentru o perioadă de cel mult 3 luni și numai o singură dată, când datorită unor împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea consecințe grave pentru situația familială a condamnatului. Ori în speță nu sunt întrunite cerințele expres prevăzute ale textului menționat motiv pentru care recursul va fi respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 263 din 4 august 2004 pronunțată în dosarul penal nr. 5045/2004 de Curtea de Apel Timișoara. Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 octombrie 2004.