ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5309/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 77 din 10

mai 2004, pronunțată de Tribunalul Caraș Severin, în dosarul nr. 1690/P/2004, a

fost respinsă cererea formulată de condamnatul P.D., având ca obiect amânarea

executării pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin

sentința penală nr. 16/2003 de către Tribunalul Caraș Severin în dosarul nr.

1641/P/2002.

În motivarea cererii sale a arătat

în baza dispozițiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., că încarcerarea sa

imediată ar avea consecințe deosebit de grave atât asupra sa, a familiei sale

cât și asupra situației contabile a societății comerciale la care lucrează.

Instanța de fond a constatat că

cererea este neîntemeiată, întrucât din referatul de anchetă socială rezultă că

cel condamnat are o familie compusă din soție și un copil minor cu care mai

locuiesc bunicii și părinții săi, iar soția este salariată. De asemenea, faptul

că cel condamnat este administrator al unei societăți comerciale și că în

această calitate, are de efectuat unele activități specifice, nu e de natură să

probeze împrejurarea că activitatea societății ar fi grav tulburată.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 263/ A din 4 august 2004, a respins, de asemenea, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat apreciind că motivele invocate nu sunt

împrejurări speciale de natură a convinge instanța, în sensul că s-ar produce

urmări grave pentru condamnat sau familia sa, ori unitatea unde lucrează, în

cazul când inculpatul ar fi încarcerat imediat.

Împotriva acestei decizii a

formulat, în termen legal recurs condamnatul, reiterând prin apărătorul său

ales motivele invocate în fond și apoi în apel, depunând și acte medicale ale

părinților săi în sprijinul dovedirii stării precare de sănătate a acestora.

Recursul condamnatului este

nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 453 lit.

c) C. proc. pen., cererea de amânare a executării pedepsei poate fi admisă

pentru o perioadă de cel mult 3 luni și numai o singură dată, când datorită

unor împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea consecințe

grave pentru situația familială a condamnatului.

Ori în speță nu sunt întrunite

cerințele expres prevăzute ale textului menționat motiv pentru care recursul va

fi respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor

judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 263 din 4 august

2004 pronunțată în dosarul penal nr. 5045/2004 de Curtea de Apel Timișoara.

Obligă recurentul condamnat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 octombrie 2004.