Decizia nr. 667/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1346 din 28 mai 2003 reclamanta G.D.M. a chemat în judecată pe pârâta SC C.N. SA Cluj și a solicitat să fie obligată pârâta să încheie contract de vânzare-cumpărare a garsonierei nr. 11 situată în Orașul Năsăud, în condițiile Legii nr. 85/1992 și să-i plătească daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este titulara contractului de închiriere nr. 4129 din 1 noiembrie 2001 pentru garsoniera menționată, situată într-un imobil construit din fondurile bugetului de stat pe care pârâta refuză să-l vândă, nesocotind astfel dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.

Judecătoria Năsăud prin sentința civilă nr. 1832 din 8 octombrie 2003 a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, a admis acțiunea, a obligat pe pârâtă să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare pentru locuința în litigiu și a stabilit în sarcina pârâtei daune cominatorii de 100.000 lei pe zi de întârziere. S-a reținut că reclamanta G.D.M. este titulara contractului de închiriere nr. 4129 din 1 noiembrie 2001 pentru garsoniera nr. 11 situată în Orașul Năsăud, construită din fondurile bugetului de stat. S-a considerat că refuzul pârâtei de a încheia contract de vânzare-cumpărare cu reclamanta pentru locuința menționată este nejustificat întrucât sunt îndeplinite condițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr. 324 din 19 decembrie 2003 a admis în parte apelul declarat de pârâta SC C.N. SA Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 1832 din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei Năsăud pe care a schimbat-o în parte și în sensul că a înlăturat obligația pârâtei de plată a daunelor cominatorii. S-a considerat că prima instanță a făcut în speță o justă aplicare a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 324 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, a declarat recurs pârâta SC C.N. SA Cluj, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

și a susținut, în esență, că deși a notificat pe reclamantă să-și manifeste voința de a cumpăra imobilul în litigiu într-un termen de 15 zile aceasta a trimis tardiv răspunsul, la data de 7 iulie 2003. Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanțele de fond și de apel au reținut corect că reclamanta, în calitate de titulară a contractului de închiriere nr. 4129 din 1 noiembrie 2001 pentru garsoniera nr. 11 situată în Orașul Năsăud, construită din fondurile bugetului de stat, este îndreptățită, în condițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992 să cumpere această locuință. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 85/1992 locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului.

Prin dispozițiile legale menționate s-a prevăzut că titularul contractului de închiriere are dreptul să cumpere locuința la cererea sa. Notificarea făcută de pârâtă în sensul că reclamanta să-și manifeste voința de a cumpăra într-un anumit termen nu este de natură să ducă la pierderea de către acesta a dreptului conferit prin lege. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.N. SA Cluj împotriva deciziei nr. 324 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2005.