ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 667/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată sub nr. 1346 din 28 mai 2003 reclamanta G.D.M. a chemat în

judecată pe pârâta SC C.N. SA Cluj și a solicitat să fie obligată pârâta să

încheie contract de vânzare-cumpărare a garsonierei nr. 11 situată în Orașul

Năsăud, în condițiile Legii nr. 85/1992 și să-i plătească daune cominatorii

pentru fiecare zi de întârziere.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că este titulara contractului de închiriere nr. 4129 din 1 noiembrie

2001 pentru garsoniera menționată, situată într-un imobil construit din

fondurile bugetului de stat pe care pârâta refuză să-l vândă, nesocotind astfel

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.

Judecătoria Năsăud prin sentința civilă

nr. 1832 din 8 octombrie 2003 a respins excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantei, a admis acțiunea, a obligat pe pârâtă să încheie cu

reclamanta contract de vânzare-cumpărare pentru locuința în litigiu și a

stabilit în sarcina pârâtei daune cominatorii de 100.000 lei pe zi de

întârziere.

S-a reținut că reclamanta G.D.M. este

titulara contractului de închiriere nr. 4129 din 1 noiembrie 2001 pentru

garsoniera nr. 11 situată în Orașul Năsăud, construită din fondurile bugetului

de stat.

S-a considerat că refuzul pârâtei de a

încheia contract de vânzare-cumpărare cu reclamanta pentru locuința menționată

este nejustificat întrucât sunt îndeplinite condițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin

decizia civilă nr. 324 din 19 decembrie 2003 a admis în parte apelul declarat

de pârâta SC C.N. SA Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 1832 din 8

octombrie 2003 a Judecătoriei Năsăud pe care a schimbat-o în parte și în sensul

că a înlăturat obligația pârâtei de plată a daunelor cominatorii.

S-a considerat că prima instanță a făcut

în speță o justă aplicare a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 324 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, a

declarat recurs pârâta SC C.N. SA Cluj, a solicitat casarea în temeiul art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că deși a notificat pe

reclamantă să-și manifeste voința de a cumpăra imobilul în litigiu într-un

termen de 15 zile aceasta a trimis tardiv răspunsul, la data de 7 iulie 2003.

Recursul urmează să fie respins ca

nefondat pentru următoarele considerente:

Instanțele de fond și de apel au reținut

corect că reclamanta, în calitate de titulară a contractului de închiriere nr. 4129

din 1 noiembrie 2001 pentru garsoniera nr. 11 situată în Orașul Năsăud,

construită din fondurile bugetului de stat, este îndreptățită, în condițiile

art. 7 din Legea nr. 85/1992 să cumpere această locuință.

Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 85/1992

locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat,

până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, altele decât

locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de

închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului.

Prin dispozițiile legale menționate s-a

prevăzut că titularul contractului de închiriere are dreptul să cumpere

locuința la cererea sa. Notificarea făcută de pârâtă în sensul că reclamanta

să-și manifeste voința de a cumpăra într-un anumit termen nu este de natură să

ducă la pierderea de către acesta a dreptului conferit prin lege.

Față de considerentele menționate, Curtea

va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.N. SA Cluj împotriva deciziei nr. 324

din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie

2005.