ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6781/2004

Decizia nr. 6781 Dosar nr. 12502/2004 Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Năsăud la data de 30 mai 2003, reclamanta V.D. a chemat în judecată pe pârâta SC C.N. SA Cluj Napoca, solicitând obligarea acesteia la încheierea contractului de vânzare – cumpărare a garsonierei situate în orașul Năsăud, județul Bistrița Năsăud, iar în caz de refuz la plata a 300.000 lei cu titlu de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere. Prin sentința civilă nr. 2096 din 5 noiembrie 2003, Judecătoria Năsăud a admis acțiunea reclamantei. Instanța de fond a reținut în esență că deși contractul de închiriere a fost încheiat între reclamantă și pârâtă pe o perioadă de 1 an, în speță a intervenit tacita relocațiune, iar SC C.N.

SA a fost obligată să încheie contractul de vânzare – cumpărare în raport de dispozițiile Legii nr. 85/1992, republicată. Apelul declarat de pârâta SC C.N. SA Cluj Napoca a fost admis în parte de către Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 401/A din 20 februarie 2004, în sensul că sentința apelată a fost schimbată referitor la obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 300.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Curtea de Apel Cluj a reținut, referitor la obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 300.000 lei pe zi de întârziere, faptul că SC C.N. SA este debitoarea unei obligații de a face, iar în situația în care după rămânerea definitivă a hotărârii refuză executarea obligației stabilită în sarcina sa, devin incidente dispozițiile art. 580 3 C. proc.

civ., potrivit cărora poate fi constrânsă la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Împotriva acestei decizii, pârâta a declarat recurs, arătând că în notificarea de vânzare – cumpărare era precizat termenul si locul unde se va trimite răspunsul precum si termenul de trimitere, dar că acest răspuns a fost transmis cu întârziere față de termenul acordat. Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor expune. Deși contractul de închiriere a fost încheiat de părți pe perioadă determinată, în speță a intervenit tacita relocațiune, motivat de faptul că reclamanta a păstrat folosința imobilului în litigiu și după împlinirea termenului pentru care a fost încheiat contractul, corelativ îndeplinindu-și și obligația de plată a chiriei.

Astfel, devin incidente dispozițiile art. 1437 C. civ., cu atât mai mult cu cât calitatea de chiriașă a reclamantei a fost recunoscută chiar de pârâtă prin notificarea din 12 mai 2003. În aceste condiții, în raport de dispozițiile Legii nr. 85/1992, este legală și temeinică decizia instanței de apel, care urmează a fi menținută, tinând cont și de faptul că această lege nu reglementează obligativitatea respectării unui termen de răspuns la notificarea de vânzare – cumpărare, iar unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.N. SA Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 401/A din 20 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2004.