ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4956/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 24 iulie 2003, reclamantul F.K. a solicitat instanței în contradictoriu cu SC A. Odorheiu Secuiesc SA să dispună obligarea pârâtei de a-i elibera un act „apt pentru înscrierea în C.F.” a dreptului său de proprietate asupra imobilului cuprins în C.F. nr. 1662 Sâmbătești, nr. top 49/1/2/1, teren în suprafață de 5034 mp. În caz de neconformare a pârâtei, s-a solicitat să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se dispună înscrierea în C.F. a imobilului ca bun comun, dobândit de reclamant cu soția sa, F.G., condiționat de achitarea prețului stabilit prin raportul de evaluare a terenului.

Investită cu soluționarea cauzei Judecătoria Odorheiu Secuiesc, prin sentința civilă nr. 1595 din 14 octombrie 2003, a respins acțiunea, soluție menținută de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 29/A din 27 ianuarie 2004. Pentru a se pronunța astfel, instanțele au reținut în esență că pârâta nu s-a obligat să transmită dreptul de proprietate al imobilului înscris în C.F. 1662 către reclamant, chiar dacă între părți a intervenit un contract de închiriere cu privire la acest imobil. Împotriva deciziei pronunțată în apel, a declarat recurs în termen legal reclamantul F.K. care, invocând temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 3, 8 și 9 C. proc. civ. reiterează argumentele și criticile formulate în calea anterioară de atac, referitoare la necompetența materială a instanței, ignorarea dispozițiilor O.G.

nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing precum și a probelor administrate în cauză din care rezultă că prin contractul de leasing a cumpărat și a achitat construcțiile de sub C 1, C 2 și C 4, care se află pe un teren asupra căruia pârâta a primit ulterior certificatul de atestare a dreptului de proprietate. Recursul se privește ca nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed. Din probele administrate în cauză, rezultă că imobilul ce face obiectul litigiului, corpul funciar de sub A+1 din C.F. 1662 Sâmbătești, nr. top 49/1/2/1, teren în suprafață de 5.034 mp pe care se află amplasate mai multe construcții provizorii, se află în proprietatea tabulară a pârâtei SC A. Odorheiu Secuiesc SA, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. 2681/2002 (dos.

1678/2003 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc). În legătură cu acest imobil părțile au încheiat la 31 octombrie 2000, un contract de închiriere, modificat ulterior printr-un act adițional, acte fără relevanță juridică sub aspectul susținerilor formulate în cererea introductivă, întrucât acestea nu au operat transferul proprietății și nici nu s-a făcut dovada existenței unei promisiuni de vânzare-cumpărare, clauză existentă la capitolul VI din contract neputând fi interpretată astfel, în condițiile în care se stipulează doar că ulterior, părțile contractante pot transforma contractul de închiriere în contract de leasing sau de vânzare-cumpărare, pe baza unor negocieri prealabile. În ceea ce privește contractele de vânzare-cumpărare și leasing invocate de reclamant, în mod corect instanțele au reținut că acestea nu au legătură cu imobilul a cărui intabulare se solicită, cu nr. top 49/1/2/1, toate acestea referindu-se la alte imobile, cu alte numere topografice.

În acest context, nefăcându-se dovada faptului că pârâta nu și-ar fi executat obligațiile decurgând dintr-un contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, rămân fără suport criticile recurentului referitoare la aplicațiunea în cauză a dispozițiilor O.G. nr. 51/1997 și respectiv soluționarea litigiului de către o instanță necompetentă material, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, părțile au încheiat cu privire la imobilul în litigiu doar un contract de închiriere, modificat ulterior printr-un act adițional. Așa fiind, recursul urmează a fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F.K. împotriva deciziei civile nr. 29/A din 27 ianuarie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2005.