ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4509/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

15 ianuarie 2003, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâții A.G. și A.V.,

solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la 7 septembrie 1993

pentru lipsa discernământului.

Acțiunea reclamantei a fost respinsă

de Judecătoria Iași prin sentința civilă nr. 9315 din 22 septembrie 2003.

Soluția a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 324 din 17 martie 2004,

pronunțată de Curtea de Apel Iași.

Reclamanta a declarat recurs

împotriva deciziei pronunțate în apel, fără a semna cererea de recurs.

Pentru termenul de judecată, fixat

la data de 30 mai 2005, recurenta a fost citată cu mențiunea să se prezinte în

instanță pentru a semna cererea de recurs, omisiune care, potrivit art. 133

alin. (2) C. proc. civ., se poate îndeplini în tot cursul judecății, dispoziția

legală deși se referă la judecata în primă instanță este aplicabilă și cererii

de recurs, conform art. 316 C. proc. civ. coroborat cu art. 298 C. proc. civ.

Recurenta nu s-a prezentat în

instanță și întrucât semnătura este un element esențial al cererii de recurs,

prevăzut în art. 302

1

alin. (1) C. proc. civ. și acesta lipsește,

instanța urmează ca în baza art. 133 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art.

298 și art. 316 C. proc. civ., să constate nulitatea recursului declarat de

reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nulitatea recursului

declarat de reclamanta P.E. împotriva deciziei civile nr. 324 din 17 martie

2004 a Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2005.