ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3084/2004

HOTĂRÂRE
04.06.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3084/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 169 din 5

februarie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a respins, ca

nefondată, contestația la executare formulată de condamnata A.S.T. cu obligarea

acesteia la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 363 din 14

iunie 2000 petenta a fost condamnată, printre altele, la 3 pedepse de câte 10

ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215

alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru

art. 20, raportat la art. 26, combinat cu art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5)

În fapt, s-a reținut că prin faptele

sale, inculpata a contribuit la inducerea și menținerea în eroare a părților

vătămate, folosind mijloace frauduloase care, prin ele însele, constituie

infracțiuni distincte, cu prilejul încheierii de contracte, producând

consecințe deosebit de grave, prin valorile mari ale prejudiciilor produse.

Este adevărat că, ulterior

condamnării, a intervenit O.U.G. nr. 207/ 2000, care, a recalificat

dispozițiile art. 146 C. pen., în sensul că prin consecințe deosebit de grave

se înțeleg o pagubă mai mare de un miliard de lei, însă prin decizia penală nr.

56 din 1 februarie 2001 a Curții de Apel București s-a schimbat încadrarea

juridică a faptei din art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C.

pen., reținându-se inculpatei și dispozițiile art. 13 C. pen.

Prin aceeași decizie, s-a menținut

pedeapsa aplicată de 10 ani închisoare, pedeapsă ce se situează între limitele

legale prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și individualizată

în raport de pericolul social ridicat al faptei comise și prejudiciul concret.

Întrucât petentei i s-au aplicat

dispozițiile legii penale mai favorabile prin decizia Curții de Apel București,

iar pedeapsa se situează în limitele legale, tribunalul a apreciat că nu se

impune reducerea pedepsei de 10 ani închisoare, conform dispozițiilor art. 461

lit. d) C. proc. pen. și art. 15 C. pen.

Apelul declarat de contestatoarea

A.S.T. împotriva sentinței indicate a fost respins, ca nefondat, de către

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 150 din 1 martie

2004.

Împotriva acestei din urmă decizii,

în termen legal, a declarat recurs contestatoarea A.S.T., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, deoarece a menținut o pedeapsă deosebit de gravă,

greșit, individualizată.

Recursul este nefondat.

Contrar susținerii contestatoarei,

în speță, instanța a aplicat legea penală mai favorabilă, înlăturând, ca urmare

a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 207/2000, art. 215 alin. (5), încât, prin

decizia penală nr. 56 din 1 februarie 2001 a Curții de Apel București, s-a

schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 26 raportat la art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen., reținându-se inculpatei dispozițiile art. 13 C. pen.

Faptul că prin aceeași decizie, s-a

menținut pedeapsa de 10 ani închisoare, ce s-a aplicat inculpatei, se explică

nu prin neaplicarea efectivă, a legii mai favorabile ci faptului că pedeapsa

aplicată efectiv se situează între limitele legale prevăzute de art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen.

În raport cu cele arătate, Curtea va

trebui să privească recursul de față ca nefondat și să-l respingă, ca atare, în

baza art. 385

15

alin. (1), pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând,

astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat, pentru

apărarea asigurată din oficiu;

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de contestatoarea A.S.T. împotriva deciziei penale nr. 150 din 1

martie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

iunie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-12-08
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 608/2003
falsă. Prin sentința penală nr. 5 din 6 februarie 2001, Curtea de Apel Pitești, secția penală, în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică, reținând forma continuată, reglementată de art. 41 alin. (2) C. pen., pentru infra
ÎCCJ 2003-04-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1838/2003
respins. (Decizia nr. 208 din 6 mai 1999 a Curții de Apel București, secția I penală). Împotriva acestor soluții au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul P.R.P. Prin decizia nr. 1682 din 28 martie 2001
ÎCCJ 2004-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 521/2004
Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția II-a penală, prin sentința nr. 678 din 15 decembrie 1999, condamnă pe inculpata B.I. la: a) 12 ani de închisoare și 5 ani interzicerea unor
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 481/2006
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 481 din 25 ianuarie 2006 Prin sentința penală nr. 1114 din 30 august 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul C.E.M. împotriva sen
ÎCCJ 2003-04-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1649/2003
dosarul penal nr. 2077/2000, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a desființat în parte sentința apelată și a majorat pedeapsa de la 6 ani închisoare la 8 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art
Sursă