ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4663/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4663/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 19 iulie 2005, pronunțată în dosarul nr. 303/P/2005, Curtea de Apel Pitești, secția penală, a respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații S.L.G., P.V.S., P.V. și D.I. și a menținut măsura arestării preventive a inculpaților S.L.G., N.C.B., I.O.P., B.M.C., M.C.N., P.F., D.A.I., L.C.M., H.A., D.M., D.I., I.E.G., P.V.S., P.I.S., S.V. și P.V. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată legal și de asemenea a fost legal menținută, subzistând în continuare temeiurile prevăzute de art. 143 și art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc.
pen. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații: S.L.G., B.C., D.M., D.I., P.I.F., B.M.C., H.A., I.O.P., D.A.I., N.C.B., M.C.N., P.V.S., S.V. și L.C.M., solicitând revocarea măsurii arestării preventive și punerea lor în libertate. Au susținut că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., pentru menținerea măsurii arestării preventive, întrucât nu există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. S-a considerat că nu există probe sau indicii temeinice în sensul art. 143 C. proc. pen., care să justifice menținerea lor în stare de arest preventiv. S-a mai susținut că au fost încălcate prevederile C.A.D.O.L.F., atât cu privire la dreptul de libertate și siguranță prevăzut de art. 5, cât și cu privire la dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție.
Recursurile nu sunt fondate. În conformitate cu art. 300 2 C. proc. pen., în cazurile în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 b . Potrivit art. 160 b alin. (3) din același cod, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Înalta Curte consideră că în mod corect prin încheierea atacată, instanța a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive, și există motive verosimile de a bănui că inculpații ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată prin Rechizitoriu din 28 decembrie 2004, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și a dispus menținerea arestării preventive. De asemenea, verificarea menținerii măsurii arestării preventive a inculpaților a fost făcută în concordanță și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) ale C.A.D.O.L.F. referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpații au fost arestați în vederea aducerii lor în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit infracțiuni.
Sub acest prim aspect se reține că dispozițiile art. 5 din Convenție referitoare la dreptul de libertate și siguranță au fost respectate, arestarea preventivă a inculpaților și respectiv menținerea arestării preventive încadrându-se în cazul de excepție prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. c) din Convenție, întrucât la dosar există asemenea motive, care în legea procedural penală română își au corespondența în art. 146, raportat la art. 143 alin. (1) C. proc. pen. Înalta Curte constată că a fost respectat și dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție, deoarece cauza penală este dezbătută în public, într-un termen rezonabil (care nu este precizat de Convenție ci se apreciază de la caz la caz) de o instanță independentă și imparțială în limita competenței stabilită de lege.
Față de aceste considerente, recursurile inculpaților împotriva încheierii din 19 iulie 2005 a Curții de Apel Pitești vor fi respinse, ca nefondate, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.L.G., B.C., L.C.M., D.M., D.I., P.I.F., B.M.C., H.A., M.C.N., P.V.S., S.V., I.O.P., D.A.I. și N.C.B. împotriva încheierii din 19 iulie 2005 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. 303/P/2005. Obligă recurentul inculpat D.I. la plata sumei de 60 lei (600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, iar pe ceilalți recurenți inculpați la plata sumei de câte 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 august 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.