ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6567/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 8 noiembrie 2005 dispusă în dosarul nr. 303/P/2005, Curtea de Apel Pitești, secția penală, a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații I.E. și D.I., precum și cererea privind înlocuirea acestei măsuri de prevenție cu măsura interzicerii de a părăsi țara, formulată de inculpații B.C., S.L. și P.V. S-a menținut starea de arest a acestor inculpați cât și a inculpaților P.V.S., I.O.P., B.M.C., D.A.I., H.A., D.M., P.I.F. și S.V. Împotriva acestei dispoziții a instanței, inculpații au declarat recurs solicitând revocarea măsurii arestării preventive întrucât au dispărut temeiurile ce au impus luarea acesteia, nefiind întrunită cerința prevăzută de art. 148 lit. h) C. proc.

pen., aceea de a prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, punerea în libertate nu ar influența cu nimic cursul procesului penal, parte din inculpați, foști polițiști, nu mai îndeplinesc aceste funcții . S-a invocat de recurenți și împrejurarea că probele administrate în cursul urmăririi penale, nu sunt concludente în a aprecia că există vinovăție cu privire la faptele pentru care sunt trimiși în judecată. Inculpații recurenți au criticat dispozițiile instanței de fond și prin prisma art. 16 și 13 din C.E.D.O., în sensul că s-a depășit termenul rezonabil de judecare a cauzei, procedura devenind excesivă și deși s-au acordat mai multe termene, nu a fost administrată nici o probă.

Criticile recurenților inculpați sunt nefondate. Din examinarea dosarului nr. 303/P/2005 se constată că inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de crimă organizată pct. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, precum și infracțiuni de șantaj, lovire și favorizarea infractorului, reținându-se că o perioadă mare de timp au exercitat violențe asupra unor persoane în scopul obținerii unor avantaje materiale, au organizat o adevărată rețea infracțională, beneficiind de ajutorul unor polițiști, printre aceștia aflându-se și inculpatul D.I. fost șef al Poliției municipiului Deva. Măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă având în vedere gravitatea faptelor comise pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, precum și pericolul concret pentru ordinea publică pe care aceștia îl prezintă, art. 148 lit. h) C. proc.

pen. Se constată împrejurarea că aceste motive nu au dispărut, iar pericolul social concret se menține, determinat de numărul mare de persoane implicate, natura faptelor și perioada mare de timp cât acestea au fost comise, calitatea unora dintre inculpați, polițiști, starea de temeri menținută în orașul Deva cât și impactul pe care l-ar avea pentru opinia publică punerea în libertate a inculpaților. Menținerea stării de arest a inculpaților este legitimă ea având ca scop și crearea posibilității administrării probelor necesare în vederea stabilirii adevărului. În raport de aceste elemente, se constată că nu au intervenit împrejurări noi, de natură a aprecia că se impune revocarea măsurii arestării preventive, fiind întrunite astfel condițiile prevăzute de art. 160 b C. proc.

pen. Cu privire la lipsa unor probatorii care să ateste vinovăția inculpaților, Înalta Curte nu se poate pronunța, motivele invocate sub acest aspect urmând a fi examinate de instanța de fond, Curtea de Apel Pitești. Motivul invocat referitor la depășirea caracterului rezonabil al duratei procedurii, este de asemenea, nefondat. La aprecierea duratei desfășurării procesului se are în vedere întreaga procedură, complexitatea cauzei, numărul mare al persoanelor implicate, dificultatea administrării probelor, iar în speță, aceste cerințe sunt îndeplinite, în mod inevitabil procedura durând în timp. Este însă obligația judecătorilor fondului ca să vegheze la scurtarea acestei proceduri și desfășurarea lor într-un termen rezonabil prin prisma Convenției Europene, luând măsuri pentru asigurarea ritmicității audierii inculpaților și a administrării probelor necesare justei soluționări a cauzei, înlăturând perioade lungi de inactivitate procesuală.

Față de aceste motive, Înalta Curte, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați, pe care îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații P.V.S., D.I., I.E.G., B.C.N., S.L.G., I.O.P., B.M.C., D.A.I., H.A., D.M., P.I.F., P.V. și S.V. împotriva încheierii din 8 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosar nr. 303/P/2005. Obligă recurenții inculpați P.V.S., D.I., I.E.G., B.C.N., S.L.G., H.A. la plata sumelor de câte 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar recurenții inculpați I.O.P., B.M.C., D.A.I., D.M., P.I.F., P.V. și S.V. la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 40 lei, reprezentând onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 noiembrie 2005.