ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 26 iunie 2003, reclamanta C. Strehaia a chemat în judecată pârâții Guvernul
României, Consiliul Local al comunei Dumbrava și Consiliul Județean Mehedinți,
solicitând să se dispună anularea H.G. nr. 963/2002, poziția nr. 190 (M. Of. nr.
678 bis/12.09.2002), privind magazin Dumbrava de Sus.
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, prin sentința nr. 1134 din 11 decembrie 2003, a
admis acțiunea, a anulat parțial H.G. nr. 963/2002 privind poziția nr. 190 magazin
Dumbrava de Sus.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut nelegalitatea H.G. nr. 963/2002, prin care a fost
inclus în domeniul public al comunei Dumbrava, magazinul Dumbrava de Sus, deși
acesta este proprietatea reclamantei potrivit Legii nr. 109/1996, care
reglementează organizarea și funcționarea cooperației de consum și cooperației
de credit.
Împotriva sus-menționatei
sentințe a declarat recurs, pârâtul Guvernul României, criticând-o pentru
nelegalitate potrivit art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., susținând în
esență că eronat, instanța a admis acțiunea față de condițiile art. 1 din Legea
nr. 29/1990, deși actul de inventariere a bunurilor aparținând domeniului
public, nu creează drepturi noi și, deci, nu este de natură să vatăme drepturile
reale actuale ale deținătorilor imobilelor, nefiind constitutiv de drepturi
reale noi.
Totodată, pârâtul a arătat
că excede dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 213/1998, cauza juridică a
acțiunii reclamantei și că instanța de fond, în mod eronat a respins excepțiile
invocate prin întâmpinare, ca mijloace de apărare hotărâtoare pentru dezlegarea
pricinii.
Recursul este nefondat.
Magazinul Dumbrava de Sus,
indicat la poziția nr. 190 în anexa la H.G. nr. 963/2002, a fost construit pe
terenul proprietate publică atribuit C.C. Strehaia, fiind proprietatea
acesteia.
Intimata-reclamantă a
îndeplinit procedura administrativă prealabilă, potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990,
conform actelor depuse la dosar fond, adresându-se Ministerului Administrației
și Internelor, semnatar al Notei de Fundamentare a H.G. nr. 963/2002 și
component al autorității emitente a actului administrativ atacat.
Condițiile prevăzute de art.
1 din Legea nr. 29/1990, respectiv vătămarea și calitatea procesuală activă,
invocate ca excepții de recurent, prin întâmpinarea depusă, sunt îndeplinite,
încât excepțiile invocate, corect au fost respinse de instanță.
Dreptul de proprietate, ca
drept real, este absolut și imprescriptibil, încât eroarea includerii în
domeniul public al comunei, a magazinului Dumbrava de Sus, proprietatea
reclamantei, ar avea ca efect exproprierea fără just titlu, respectiv pierderea
dreptului de proprietate de către reclamantă, asupra construcțiilor, contrar
Constituției, Legii nr. 213/1998 și Legii nr. 109/1996.
Intimata-reclamantă este
proprietara magazinului Dumbrava de Sus, terenul aferent construcțiilor
fiindu-i transmis în folosință pe durată nedeterminată și fără plată, în
vederea realizării de construcții, menținându-se acest regim juridic, pe toată
durata existenței construcțiilor respective, în proprietatea organizațiilor
cooperatiste, potrivit art. 187 din Legea nr. 109/1996.
Instanța de fond a reținut
că prin H.G. nr. 963/2002 s-a atestat greșit apartenența la domeniul public al
comunei Dumbrava, a magazinului, proprietatea reclamantei, față de art. 7 din
Legea nr. 213/1998, fără să se menționeze în considerentele sentinței că H.G. nr.
963/2002 are efect constitutiv de drept de proprietate, cum greșit se susține
de recurent.
Împrejurarea că reclamanta
nu a contestat hotărârea Consiliului Local Dumbrava, privind declararea la
domeniul public al comunei Dumbrava, a magazinului, nu poate conduce la
menținerea H.G. nr. 963/2002, cât timp bunul, proprietatea reclamantei, a fost
inclus în domeniul public al comunei, fără să opereze nici unul din modurile de
dobândire a proprietății prevăzute de art. 7 din Legea nr. 213/1998.
Așa fiind, recursul
pârâtului este nefondat și urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 1134 din 11 decembrie 2003
a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 mai 2005.