ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.05.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3254/2005

HOTĂRÂRE
24.05.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3254/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 30 iulie 2003, F. Mehedinți și C.C. Pătulele au chemat în judecată

Guvernul României, solicitând anularea parțială a H.G. nr. 963/2002 privind

atestarea domeniului public al județului Mehedinți, al municipiilor, orașelor

și comunelor din județ.

În motivarea cererii,

reclamantele au arătat că în mod eronat s-a înscris la pozițiile 34 și 35 Anexa

nr. 47 a hotărârii, ca făcând parte din domeniul public al comunei Pătulele,

„magazinul universal mixt” și clădirea reprezentând sediul cooperativei de

consum, aceste imobile fiind proprietatea cooperativei, edificate pe un teren

transmis în folosință pe durată nedeterminată.

Prin sentința nr. 1135 din

11 decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ,

a admis acțiunea și a dispus anularea parțială a H.G. nr. 963/2002, pozițiile

34 și 35 din Anexa nr. 47.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că imobilele incluse în inventarul

domeniului public comunal sunt proprietatea reclamantelor, Consiliul Local

Pătulele nefăcând dovada dobândirii lor prin vreunul din modurile prevăzute în art.

7 din Legea nr. 213/1998.

Împotriva hotărârii a

declarat recurs, pârâtul Guvernul României, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în sensul că sentința a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.

Astfel, pârâtul a arătat că

instanța de fond a respins în mod eronat excepția neîndeplinirii procedurii

administrative prealabile, faptul că reclamantele au solicitat revocarea H.G. nr.

963/2002, unei alte autorități publice, respectiv Ministerului Administrației

și Internelor, neechivalând cu îndeplinirea condiției prevăzută de art. 5 din

Legea nr. 29/1990.

Pe de altă parte, instanța

nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra apărării invocate în întâmpinare,

privind natura juridică a actului administrativ contestat.

În acest sens, pârâtul a

menționat că hotărârea de guvern nu este de natură să vatăme dreptul de

proprietate al reclamantelor, deoarece, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998,

hotărârea prin care se atestă apartenența bunurilor la domeniul public de

interes local, având doar efectul de delimitare a proprietății publice, de

proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, nu are efect

constitutiv de drepturi.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304

și 304

1

urmând a fi respins ca atare.

Critica privind greșita

respingere a excepției neîndeplinirii procedurii prealabile este neîntemeiată,

întrucât reclamantele, anterior sesizării instanței, au solicitat anularea

parțială a H.G. nr. 963/2002, prin cererea adresată Ministerului Administrației

și Internelor, inițiatorul proiectului de hotărâre și organul de specialitate

al Guvernului României, cu atribuții în domeniul administrației publice locale.

De asemenea, apare ca

lipsită de suport legal, susținerea că hotărârea de guvern atacată, fiind doar

o atestare a regimului juridic al proprietății, nu ar avea efect constitutiv de

drept de proprietate în favoarea unității administrativ-teritoriale.

Sub acest aspect, instanța a

reținut în mod corect faptul că, în procedura reglementată de Legea nr. 213/1998,

hotărârea de trecere a unui bun dintr-un domeniu al statului sau al unităților

administrativ-teritoriale, în altul, nu constituie o simplă atestare, ci este o

problemă de regim juridic al acelui bun, reclamantele având dreptul de a cere

cenzurarea actului administrativ prin care au fost deposedate de construcțiile

pe care le stăpâneau și asupra cărora reclamă un drept de proprietate.

Nu poate fi primit nici

argumentul că, întrucât reclamantele nu au contestat hotărârea Consiliului

Local al comunei Pătulele, prin care s-a aprobat inventarul bunurilor

proprietatea localității, nu ar fi admisibilă acțiunea de anulare a hotărârii

de guvern.

Hotărârea consiliului nu a

fost comunicată reclamantelor și, deci, nu le este opozabilă, despre faptul

includerii construcțiilor în domeniul public al comunei Pătulele, cooperativa

luând cunoștință în momentul în care a aflat conținutul Anexei nr. 47 a H.G. nr.

963/2002.

De altfel, Guvernul României,

în calitate de autoritate publică emitentă a hotărârii, este responsabil de

legalitatea actului atacat, și nu organele administrației locale sau centrale

care au emis actele care au stat la baza adoptării H.G. nr. 963/2002.

Din probele administrate

rezultă că reclamantele au făcut dovada dreptului subiectiv vătămat, potrivit art.

1 din Legea nr. 29/1990, în condițiile în care pe terenul ce le-a fost transmis

în folosință, au edificat construcții asupra cărora au și exercitat o posesie

continuă.

Având în vedere

considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul

declarat în cauză.

Respinge recursul declarat

de Guvernul României împotriva sentinței nr. 1135 din 11 decembrie 2003 a

Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 mai 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8781/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 896/A/2003, la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, reclamanta C. Hinova a chemat în judecată pe
ÎCCJ 2005-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3329/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 26 iunie 2003, reclamanta C. Strehaia a chemat în judecată pârâții Guvernul României, Consiliul Local al comunei Dumbrava și
ÎCCJ 2005-03-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1806/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 28 august 2003 și înregistrată sub nr. 1934/A/2003, la Curtea de Apel Craiova, reclamanta C. Vânju Mare a chemat în judecată pe
ÎCCJ 2005-04-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2798/2005
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunile conexe înregistrate la data de 24 iunie 2003, reclamanta C.C. Drobeta Turnu Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul J
ÎCCJ 2004-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7465/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunile înregistrate la 15 ianuarie 2003, reclamanta Federala Teritorială a Cooperativelor de Consum F. Maramureș, în calitate de mandatară a C. Re
Sursă