ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4153/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 2635 din 4

septembrie 2003, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta Primăria

Orașului Comarnic în contradictoriu cu pârâta SC N. SRL Comarnic, reținând în

esență că majorarea de chirie pretinsă, care a făcut obiectul cererii nu poate

fi acordată, în contextul în care părțile nu au convenit prin acordul lor

comun, cu privire la acest aspect.

Apelul declarat împotriva

susmenționatei sentințe de reclamantul Orașul Comarnic prin Primar, a fost

respins, ca nefondat, prin decizia nr. 50 din 4 noiembrie 2003, pronunțată de

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel a reținut la fel ca prima instanță, că, diferența de

2.166 dolari S.U.A. solicitată în plus cu titlu de chirie, nu a făcut obiectul

contractului încheiat de părți, și ca atare pârâta nu poate fi obligată la

plata unei sume care excede convenției, chiar dacă modificarea (majorarea)

cuantumului chiriei, își găsește suportul în hotărârea nr. 39/2003 adoptată de

Consiliul local, întrucât o astfel de situație, ar echivala cu o modificare

unilaterală a clauzelor contractului de închiriere și ar avea ca finalitate

încălcarea dispozițiilor art. 969 C. civ.

Împotriva acestei ultime hotărâri, a

declarat recurs reclamantul Orașul Comarnic, invocând motive de netemeinicie și

nelegalitate ale deciziei atacate.

Recursul reclamantului urmează a fi

constatat nul.

Potrivit art. 67 din Legea

administrației publice locale „Primarul reprezintă comuna sau orașul în

relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice române

sau străine, precum și în justiție”.

În speță se constată, că cererea de

recurs, nu a fost semnată de reprezentantul legal al orașului Comarnic,

respectiv de primar ci numai de secretarul acestui oraș, astfel că, în aceste

circumstanțe, cererea de recurs este nulă conform art. 133 alin. (1) C. proc.

civ., care este aplicabil conform dispozițiilor coroborate ale art. 298 și art.

316 din același cod și în recurs.

Pe de altă parte, cum în cauză nu

s-a probat, existența unui mandat special, prin care primarul să

împuternicească pe secretarul orașului, să semneze calea de atac, se constată

că cererea de recurs este nulă și în raport de dispozițiile art. 161 C. proc.

civ., din moment ce persoana care a semnat cererea de recurs, nu a făcut dovada

calității sale de reprezentant al persoanei care era abilitată legal potrivit

textului legal precizat [(art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001)] să semneze

și să promoveze calea de atac pentru și în numele orașului Comarnic. Așa fiind,

urmează a se constata nul recursul declarat în cauză, fapt ce face de prisos

examinarea motivelor cuprinse în cererea de recurs și care vizează fondul

litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul Orașul Comarnic prin Primar împotriva deciziei nr. 50

din 4 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 28 octombrie 2004.