ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1195/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1195/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin
cererea înregistrată la 26 august 2003 la Judecătoria sectorului 2 București,
Biroul Executorilor judecătorești Asociați B.R.B. au solicitat pentru
creditoarea SC A. SRL încuviințarea executării silite prin poprire, debitoare
fiind Primăria municipiului București, iar terț poprit M.D. România. A fost
anexată cererea creditorului adresată executorilor judecătorești, precum și
titlul executoriu, sentința civilă nr. 2174 din 19 mai 2003 a Tribunalului
București, secția a VIII-a, prin care Primăria municipiului București prin
Primarul General a fost obligată să plătească reclamanților P.O. și SC A. SRL
suma de 5.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea sentinței
civile nr. 382 din 2 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția a V-a, și
până la executarea acesteia, cu titlu de daune.
Judecătoria sectorului 2
București, prin încheierea din 15 septembrie, dată în camera de consiliu, a
respins cererea de executare silită, pe motiv că nu s-a făcut dovada că terțul
poprit datorează debitoarei sume de bani.
Împotriva acestei încheieri au declarat
apel creditorii P.Ș.O. și SC A. SRL.
Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă, prin decizia nr. 652 din 2 aprilie 2004 a respins ca nefondat apelul
declarat de apelanții-creditori.
Împotriva hotărârii instanței de apel au
declarat recurs creditorii P.Ș.O. și A. SRL invocând motivele de casare
prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
Se susține, în esență, că între debitoare
și terțul poprit există raporturi contractuale potrivit cărora terțul poprit
datorează sume de bani debitoarei (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.) și instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate (art. 304 pct. 10 C.
proc. civ.).
Recursul se privește ca nefondat.
Prin hotărâre judecătorească definitivă
Primăria municipiului București prin Primarul general a fost obligată să
plătească recurenților-creditori, cu titlu de daune suma de 5.000.000 lei/zi
întârziere în executarea sentinței civile nr. 382 din 2 octombrie 2002 a
Tribunalului București (prin această hotărâre Primăria municipiului București a
fost obligată să răspundă recurenților din prezenta cauză, la notificarea nr.
915 din 27 iunie 2001 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001; a fost respinsă
cererea de obligare a Primăriei municipiului București la plata daunelor
solicitate).
Potrivit art. 452 C. proc. civ., sunt
supuse executării silite prin poprire sumele de bani datorate debitorului de o
a treia persoană.
În speță, contractul de asociere invocat
de recurenții-creditori ca temei al îndeplinirii condițiilor impuse de textul
de lege citat a fost încheiat între Consiliul Local al Municipiului București
reprezentat de C.H. în calitate de Primar general (numit Proprietar) și M.D.
România (numit Asociat).
Se prevede în contract că Asociatul va
plăti Proprietarului 1,5 % din încasările nete lunare.
Se observă că nu există identitate între
„Proprietar” ca parte a contractului de asociere și cel obligat prin hotărâre
ce constituie titlu executor, dată în condițiile arătate și anume Primăria
municipiului București prin Primarul General.
Dacă în contul bancar al primăriei au
intrat sume de bani în lunile ianuarie, februarie și martie 2003, anterior
sesizării instanței, astfel cum rezultă dintr-un răspuns dat numitului M.P. în
temeiul Legii nr. 544/2001, poate fi urmărit acel cont.
În consecință, instanța prin hotărârea
recurată a aplicat corect legea astfel că nu este întemeiat motivul de casare
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cu referire la motivul de casare prevăzut
de art. 309 pct. 10 C. proc. civ., se constată că instanța s-a pronunțat asupra
dovezilor administrate, numai că a apreciat altfel probele decât creditorii,
ceea ce nu constituie motiv de casare a hotărârii recurate.
Față de cele ce preced, în temeiul art.
312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
P.Ș.O. și SC A. SRL București împotriva deciziei civile nr. 652/A din 2 aprilie
2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 februarie 2005.