ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1252/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1252/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, sub nr. 2463/2004, reclamantul C.T. a solicitat în contradictoriu
cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 12492/11900
din 18 mai 2004, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii
nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul
a arătat că s-a născut la Cluj și a fost strămutat împreună cu familia sa, în
anul 1940, din motive etnice.
Prin sentința civilă nr. 1939
din 15 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios
administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.T., în contradictoriu
cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța de fond a reținut că declarațiile autentificate ale
martorilor nu se coroborează cu nici un act oficial din care să rezulte strămutarea
reclamantului și a familiei sale, din motive etnice, din Cluj și perioada
exactă a refugiului.
Împotriva sentinței sus-menționate
a declarat recurs, C.T., care a motivat, în esență, că a fost strămutat
împreună cu familia, de la Cluj, la București, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor și din înscrisurile depuse la dosar.
Recursul este nefondat.
Se reține că declarațiile
autentificate ale martorilor D.A. și N.L. nu se coroborează cu nici un act
oficial din care să rezulte strămutarea reclamantului și a familiei sale, din
motive etnice și perioada exactă a refugiului.
De asemenea, diploma de
premiu și certificatul de absolvire al reclamantului, a unui liceu, din 27
martie 1953, nu probează persecuția din motive etnice.
Față de considerentele mai
sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în
temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.T. împotriva sentinței civile nr. 1939 din 5 octombrie 2004 a Curții de
Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 februarie 2005.