ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5844/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Secția penală a Curții de Apel Suceava, prin sentința nr. 6 din 5 aprilie 2004, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenții Ț.M. și Ț.O. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale față de notarul public C.S., dispusă în dosarul nr. 69/P/2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Hotărând astfel, instanța a reținut în fapt, că eventuala răspundere penală pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., de către C.S., s-a prescris în condițiile art. 121 alin. (1) și ale art. 122 C. pen.

Împotriva sentinței au declarat recurs, în termen legal, petiționarii, considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece nu s-a împlinit termenul prescripției speciale, pornind de la datele când au fost întocmite actele false, respectiv, cele două contracte de vânzare-cumpărare, declarația autentificată și cele două certificate de moștenitor, și anume 24 februarie 1997, acestea din urmă, situație în care se impunea tragerea la răspundere penală a numitului C.S. Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursurile nefondate, urmând a fi respinse.

În acest sens, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 121 alin. (1) C. pen., prescripția înlătură răspunderea penală după împlinirea termenelor expres prevăzute în art. 122, iar conform prevederilor art. 124 referitoare la prescripția specială, aceasta înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție menționat în art. 122 este depășit cu încă jumătate. Revenind la cauză, se constată că, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de fals intelectual este închisoarea între 6 luni și 5 ani; potrivit art. 122 alin. (1) lit. d), termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, iar în condițiile prescripției speciale adăugându-se încă jumătate, el este de 7 ani și 6 luni.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. 4588 a fost autentificat la 18 august 1995, moment care corespunde și cu date pretinsei comiteri a faptei de fals, astfel că la data de 19 februarie 2003, când plângerea penală a fost adresată procurorului, în condițiile art. 278 C. proc. pen., răspunderea penală era prescrisă, cum în mod corect a reținut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care a dispus prin rezoluție neînceperea urmăririi penale față de C.S., soluție confirmată de către instanța de judecată. În consecință, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile declarate de petiționarii Ț.M. și Ț.O.

și îi obligă pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii Ț.M. și Ț.O. împotriva sentinței penale nr. 6 din 5 aprilie 2004 a Curții de Apel Suceava. Obligă pe recurenți la plata sumei de câte 800.000 lei, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2004.