ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5844/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Secția penală a Curții de Apel

Suceava, prin sentința nr. 6 din 5 aprilie 2004, a respins, ca nefondată,

plângerea formulată de petenții Ț.M. și Ț.O. împotriva rezoluției de neîncepere

a urmăririi penale față de notarul public C.S., dispusă în dosarul nr.

69/P/2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Hotărând astfel, instanța a

reținut în fapt, că eventuala răspundere penală pentru comiterea infracțiunii

de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., de către C.S., s-a prescris

în condițiile art. 121 alin. (1) și ale art. 122 C. pen.

Împotriva sentinței au

declarat recurs, în termen legal, petiționarii, considerând-o netemeinică și

nelegală, deoarece nu s-a împlinit termenul prescripției speciale, pornind de

la datele când au fost întocmite actele false, respectiv, cele două contracte

de vânzare-cumpărare, declarația autentificată și cele două certificate de

moștenitor, și anume 24 februarie 1997, acestea din urmă, situație în care se

impunea tragerea la răspundere penală a numitului C.S.

Examinând hotărârea atacată în

raport cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată, în baza

lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursurile nefondate, urmând

a fi respinse.

În acest sens, potrivit

dispozițiilor cuprinse în art. 121 alin. (1) C. pen., prescripția înlătură

răspunderea penală după împlinirea termenelor expres prevăzute în art. 122, iar

conform prevederilor art. 124 referitoare la prescripția specială, aceasta

înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de

prescripție menționat în art. 122 este depășit cu încă jumătate.

Revenind la cauză, se

constată că, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de fals intelectual este

închisoarea între 6 luni și 5 ani; potrivit art. 122 alin. (1) lit. d),

termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, iar în condițiile

prescripției speciale adăugându-se încă jumătate, el este de 7 ani și 6 luni.

Contractul de

vânzare-cumpărare nr. 4588 a fost autentificat la 18 august 1995, moment care

corespunde și cu date pretinsei comiteri a faptei de fals, astfel că la data de

19 februarie 2003, când plângerea penală a fost adresată procurorului, în

condițiile art. 278 C. proc. pen., răspunderea penală era prescrisă, cum în mod

corect a reținut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care a dispus

prin rezoluție neînceperea urmăririi penale față de C.S., soluție confirmată de

către instanța de judecată.

În consecință, secția penală

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile declarate de petiționarii

Ț.M. și Ț.O. și îi obligă pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de petiționarii Ț.M. și Ț.O. împotriva sentinței penale

nr. 6 din 5 aprilie 2004 a Curții de Apel Suceava.

Obligă pe recurenți la plata

sumei de câte 800.000 lei, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 noiembrie 2004.