ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4127/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2861 din 21

noiembrie 2003 a Tribunalului Sălaj, s-a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta SC A. SRL și pârâții S.N. și S.A. au fost obligați la plata sumei de

74.754.511 lei contravaloare lucrări și la cheltuieli de judecată.

Pârâții au formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 215 din 13

aprilie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și comercial,

s-a respins apelul.

Pârâții au formulat recurs care a

fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299 și art. 304 pct. 9 și 10 C.

proc. civ.

Curtea, din oficiu, a invocat ca

motive de recurs de ordine publică excepția de nelegalitate a căii de atac a

apelului și de necompetență materială în soluționarea cauzei față de obiectul

și valoarea pretențiilor, care sunt sub 200.000.000 lei și de dispozițiile art.

282

1

C. proc. civ.

Astfel, în speță, hotărârea

instanței de fond a fost pronunțată sub incidența art. 720

8

C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2004, care a restabilit în

materie comercială regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de

atac, anume că hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, regulă

consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.

Apelul comercial, în lipsa unor

norme speciale, în această materie, este guvernat de normele de drept comun,

cuprinse în Titlul IV C. proc. civ., fiind aplicabil, astfel și art. 282

1

C. proc. civ., potrivit căruia, în anumite situații, prin excepție, împotriva

hotărârilor pronunțate în aceste cauze, calea de atac este doar recursul.

Prin urmare, în cauza de față,

Curtea de Apel era obligată, în raport de valoarea obiectului litigiului dedus

judecății să constate incidența art. 282

1

C. proc. civ., să califice

calea de atac ca fiind recurs și nu apel și în funcție de aceasta să-și

verifice competența materială.

Neprocedând astfel, instanța a

încălcat atât normele sus evocate cât și competența materială, care la data

soluționării cauzei revenea unei instanțe inferioare în grad, decizia

pronunțată fiind astfel afectată de nulitatea, conform art. 159 C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte de Casație

și Justiție, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul

pentru motivele de ordine publică invocate din oficiu, va casa decizia

instanței de apel și făcând aplicarea dispozițiilor art. 299 alin. (3) C. proc.

civ., raportat la art. 312 C. proc. civ., va trimite cauza la Tribunalul Sălaj

pentru soluționarea căii de atac, conform art. 282

1

C. proc. civ.,

după regulile prevăzute de art. 299 și art. 316 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții

S.A. și S.N., împotriva deciziei nr. 215 din 13 aprilie 2004 a Curții de Apel

Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o casează și

trimite cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea căii de atac formulată de

pârâți, împotriva sentinței nr. 2861 din 21 noiembrie 2003 a Tribunalului

Sălaj, în dosarul nr. 1939/2003, ca fiind recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 27 octombrie 2004.