ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1332/2005

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1401

din data de 28 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I

penală, față de inculpații V.F. și B.V.E. a fost pronunțată următoarea

sentință:

În baza art. 334 C. proc.

pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul B.V.E.

în infracțiunile prevăzute de art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost

condamnat inculpatul B.V.E. la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen., i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același

inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a),

art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului

pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a

revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 2568/2001 a Judecătoriei sectorului 4

București și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 361 zile, cu

pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în final inculpatul B.V.E., dispunându-se

să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive, de la 23 ianuarie

2004 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului, conform art. 350

alin. (1) C. proc. pen.

În baza art. 2 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37

lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.F. la pedeapsa de 8 ani

închisoare.

În baza art. 65 C. pen., i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37 lit. a) C. pen., a

fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 5 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37 lit. a) C. pen., a

fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen., i

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a),

art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului V.F.

pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 83 C. pen. și

art. 7 din Legea nr. 543/2000, s-a revocat suspendarea condiționată și

grațierea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 1913 din 13 august 2002 a Judecătoriei sectorului 4 București pe

care o cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, dispunându-se ca

în final inculpatul V.F. să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 5 iulie 2002

la 15 august 2002 și de la 23 ianuarie 2004 la zi, menținând starea de arest a

inculpatului.

În baza art. 17 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul V.F. suma de

4.410.000 lei, a cantității de 0,40 gr. heroină în amestec cu cofeină și a unui

număr de 190 seringi.

În baza art. 118 lit. e) C.

pen., s-a confiscat de la același inculpat sabia descoperită la domiciliul său

la data de 23 ianuarie 2004.

În baza art. 444 C. proc.

pen., s-a dispus restituirea către inculpatul V.F. a telefonului mobil marca

NOKIA 3210, 4 cartele SIM și agendei telefonice.

În baza art. 17 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B.V.E. cantitatea de

0,50 gr. heroină în amestec cu cofeină și a sumei de 17.250.000 lei și 70

dolari S.U.A.

În baza art. 444 C. proc.

pen., s-a dispus restituirea către inculpatul B.V.E. a telefonului mobil marca

SONY ERICSSON.

Inculpații au fost obligați

la cheltuieli judiciare către stat.

Instanța de fond a reținut

următoarea situație de fapt:

În ziua de 22 ianuarie 2004,

în timp ce se afla în misiune în zona Giurgiului, sector 4, un echipaj de

jandarmi din cadrul UM 0773 București, l-a legitimat pe martorul N.N.C., acesta

declarând că a cumpărat o doză de heroină cu suma de 250.000 lei, de la un

individ care se numește V.F., fiind de acord să colaboreze pentru ca acesta să

fie prins și tras la răspundere penală.

Astfel, martorul a pus la

dispoziție suma de 500.000 lei, seriile bancnotelor fiind consemnate într-un

proces verbal, după care sub supravegherea jandarmilor, N.N.C. s-a deplasat la

locuința celui care îi vânduse anterior drogurile, situată în str. Drumul

Găzarului.

Ajungând la destinație,

martorul N.N.C. i-a înmânat suma de bani traficantului, identificat ulterior ca

fiind inculpatul V.F., în acel moment intervenind echipajul de jandarmi, în

urma percheziției asupra inculpatului găsindu-se suma de 4.910.000 lei, despre

care acesta a declarat că provine din vânzarea de droguri și 18 „bile”,

ambalate în punguțe din material plastic de culoare albă, ce conțineau o

substanță pulverulentă de culoare bej – maronie, despre care inculpatul a

susținut că este heroină.

Conform raportului de

constatare tehnico – științifică, nr. 273598 din data de 26 ianuarie 2004,

substanța pulverulentă de culoare bej, aflată în cele 18 punguțe din material

plastic este heroină în amestec cu cofeină, cu masa totală de 0,52 gr.

Inculpatul V.F., dorind să

beneficieze de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, a fost de acord să

denunțe o altă persoană care se ocupa cu traficul de droguri.

În acest sens, V.F. l-a

contactat telefonic pe inculpatul B.V.E., solicitând să-i aducă droguri, acesta

din urmă afirmând că nu are momentan, întrebându-l dacă are banii necesari,

V.F. a insistat ca B.V.E. să-i aducă măcar 10 – 20 de „bile” și îi va da banii

sau ulterior îi va restitui aceeași cantitate de heroină.

După aproximativ 10 – 15

minute, la domiciliul inculpatului V.F., a venit inculpatul B.V.E., care a fost

imobilizat de jandarmi.

În urma percheziției

corporale inculpatului B.V.E. au fost descoperite 18 punguțe din material

plastic ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare bej – maronie și suma

de 17.250.000 lei și 70 dolari S.U.A., pe care inculpatul a afirmat că provin

din vânzarea de droguri.

Conform raportului de

constatare tehnico – științifică nr. 273598 din 26 ianuarie 2004 s-a stabilit

că cele două punguțe conțin cantitatea totală de 0,63 gr. heroină în amestec cu

cofeină.

Fiind audiat, atât în faza

de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul V.F.

a recunoscut săvârșirea faptelor, susținând că este consumator de heroină și că

se ocupa cu vânzarea de droguri, iar suma de 4.910.000 lei găsită asupra sa, provenea

din vânzarea unor astfel de substanțe.

Totodată, inculpatul a

recunoscut că a permis și altor persoane să consume droguri în locuința sa,

declarațiile inculpatului V.F. coroborându-se cu cele ale martorilor B.D.A.,

O.B.C. și L.C.I.

Inculpatul B.V.E. a

recunoscut în faza de urmărire penală că, în ziua de 23 octombrie 2004, a

porționat o cantitate de heroină în 18 doze, pe care o achiziționase anterior,

urmând ca 12 doze să le vândă cu suma de 3.000.000 lei, restul fiind pentru

consumul propriu.

În cadrul cercetării

judecătorești, inculpatul a susținut însă că cele 18 doze de heroină erau

destinate consumului propriu și că a fost obligat de polițiști să declare că a

venit la locuința lui V.F., pentru a-i vinde acestuia droguri.

Instanța a apreciat că declarația

inculpatului din faza de urmărire penală corespunde adevărului, aceasta

coroborându-se cu depozițiile inculpatului V.F. și cele ale martorului M.C.A.

din care a rezultat că B.V.E. se ocupa și cu vânzarea de droguri.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel cei doi inculpați, care au solicitat redozarea pedepselor

având în vedere că au recunoscut și regretat faptele comise.

Prin decizia penală nr. 929

din 7 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II a penală și pentru

cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, apelurile declarate de

inculpați, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de

instanța de fond.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs inculpații V.F. și B.V.E., solicitând admiterea recursurilor,

casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepselor aplicate.

Verificând actele dosarului

cauzei prin prisma motivului de recurs formulat de ambii inculpați, cât și din

oficiu, sub toate aspectele, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a stabilit

corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, procedând la încadrarea

juridică corespunzătoare a faptelor.

De altfel, inculpații nici

nu au contestat faptele săvârșite, pe  care le-au recunoscut, ci cuantumul

pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe în condițiile în care ei au

recunoscut și au regretat faptele săvârșite.

În cauză, însă, la

individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute

de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor

săvârșite, împrejurările concrete de comitere a faptelor, limitele de pedeapsă

prevăzute de lege, cât și datele personale ale inculpaților (ambii sunt

recidiviști, au recunoscut faptele), aspecte ce au condus la stabilirea unor

pedepse care, prin cuantum și modalitate de executare, sunt în măsură să

asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile

art. 52 C. pen.

Așa încât, în cauză nu sunt

motive care să justifice o nouă individualizare a pedepselor în sensul

reducerii acestora, simplul fapt că inculpații au recunoscut faptele săvârșite

suficient pentru micșorarea pedepselor aplicate, care, oricum, sunt orientate

spre limita minimă prevăzută de lege.

Față de aceste considerente,

urmează ca în baza dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) lit. b) C.

proc. pen., să fie respinse recursurile declarate de inculpați, ca nefondate.

În baza art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., vor fi obligați recurenții inculpați la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații V.F. și B.V.E. împotriva deciziei penale

nr. 929 din 7 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului V.F., durata reținerii și arestării preventive de la 5 iulie 2002

la 15 august 2002 și de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005, iar din

pedeapsa aplicată inculpatului B.V.E. durata reținerii și arestării preventive

de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005.

Obligă recurentul inculpat

V.F. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei, iar

pe recurentul inculpat B.V.E. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în

sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu,

în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 februarie 2005.