ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1332/2005

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1401 din data de 28 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, față de inculpații V.F. și B.V.E. a fost pronunțată următoarea sentință: În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul B.V.E. în infracțiunile prevăzute de art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E.

la pedeapsa de 11 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2568/2001 a Judecătoriei sectorului 4 București și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 361 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în final inculpatul B.V.E., dispunându-se să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive, de la 23 ianuarie 2004 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului, conform art. 350 alin. (1) C. proc.

pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.F. la pedeapsa de 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului V.F. pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 83 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2000, s-a revocat suspendarea condiționată și grațierea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1913 din 13 august 2002 a Judecătoriei sectorului 4 București pe care o cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, dispunându-se ca în final inculpatul V.F. să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 5 iulie 2002 la 15 august 2002 și de la 23 ianuarie 2004 la zi, menținând starea de arest a inculpatului. În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul V.F. suma de 4.410.000 lei, a cantității de 0,40 gr. heroină în amestec cu cofeină și a unui număr de 190 seringi. În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la același inculpat sabia descoperită la domiciliul său la data de 23 ianuarie 2004. În baza art. 444 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul V.F. a telefonului mobil marca NOKIA 3210, 4 cartele SIM și agendei telefonice.

În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B.V.E. cantitatea de 0,50 gr. heroină în amestec cu cofeină și a sumei de 17.250.000 lei și 70 dolari S.U.A. În baza art. 444 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul B.V.E. a telefonului mobil marca

SONY ERICSSON.

Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat. Instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: În ziua de 22 ianuarie 2004, în timp ce se afla în misiune în zona Giurgiului, sector 4, un echipaj de jandarmi din cadrul UM 0773 București, l-a legitimat pe martorul N.N.C., acesta declarând că a cumpărat o doză de heroină cu suma de 250.000 lei, de la un individ care se numește V.F., fiind de acord să colaboreze pentru ca acesta să fie prins și tras la răspundere penală. Astfel, martorul a pus la dispoziție suma de 500.000 lei, seriile bancnotelor fiind consemnate într-un proces verbal, după care sub supravegherea jandarmilor, N.N.C. s-a deplasat la locuința celui care îi vânduse anterior drogurile, situată în str. Drumul Găzarului.

Ajungând la destinație, martorul N.N.C. i-a înmânat suma de bani traficantului, identificat ulterior ca fiind inculpatul V.F., în acel moment intervenind echipajul de jandarmi, în urma percheziției asupra inculpatului găsindu-se suma de 4.910.000 lei, despre care acesta a declarat că provine din vânzarea de droguri și 18 „bile”, ambalate în punguțe din material plastic de culoare albă, ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare bej – maronie, despre care inculpatul a susținut că este heroină. Conform raportului de constatare tehnico – științifică, nr. 273598 din data de 26 ianuarie 2004, substanța pulverulentă de culoare bej, aflată în cele 18 punguțe din material plastic este heroină în amestec cu cofeină, cu masa totală de 0,52 gr.

Inculpatul V.F., dorind să beneficieze de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, a fost de acord să denunțe o altă persoană care se ocupa cu traficul de droguri. În acest sens, V.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul B.V.E., solicitând să-i aducă droguri, acesta din urmă afirmând că nu are momentan, întrebându-l dacă are banii necesari, V.F. a insistat ca B.V.E. să-i aducă măcar 10 – 20 de „bile” și îi va da banii sau ulterior îi va restitui aceeași cantitate de heroină. După aproximativ 10 – 15 minute, la domiciliul inculpatului V.F., a venit inculpatul B.V.E., care a fost imobilizat de jandarmi. În urma percheziției corporale inculpatului B.V.E. au fost descoperite 18 punguțe din material plastic ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare bej – maronie și suma de 17.250.000 lei și 70 dolari S.U.A., pe care inculpatul a afirmat că provin din vânzarea de droguri.

Conform raportului de constatare tehnico – științifică nr. 273598 din 26 ianuarie 2004 s-a stabilit că cele două punguțe conțin cantitatea totală de 0,63 gr. heroină în amestec cu cofeină. Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul V.F. a recunoscut săvârșirea faptelor, susținând că este consumator de heroină și că se ocupa cu vânzarea de droguri, iar suma de 4.910.000 lei găsită asupra sa, provenea din vânzarea unor astfel de substanțe. Totodată, inculpatul a recunoscut că a permis și altor persoane să consume droguri în locuința sa, declarațiile inculpatului V.F. coroborându-se cu cele ale martorilor B.D.A., O.B.C. și L.C.I. Inculpatul B.V.E.

a recunoscut în faza de urmărire penală că, în ziua de 23 octombrie 2004, a porționat o cantitate de heroină în 18 doze, pe care o achiziționase anterior, urmând ca 12 doze să le vândă cu suma de 3.000.000 lei, restul fiind pentru consumul propriu. În cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a susținut însă că cele 18 doze de heroină erau destinate consumului propriu și că a fost obligat de polițiști să declare că a venit la locuința lui V.F., pentru a-i vinde acestuia droguri. Instanța a apreciat că declarația inculpatului din faza de urmărire penală corespunde adevărului, aceasta coroborându-se cu depozițiile inculpatului V.F. și cele ale martorului M.C.A. din care a rezultat că B.V.E. se ocupa și cu vânzarea de droguri.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel cei doi inculpați, care au solicitat redozarea pedepselor având în vedere că au recunoscut și regretat faptele comise. Prin decizia penală nr. 929 din 7 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II a penală și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații V.F. și B.V.E., solicitând admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepselor aplicate. Verificând actele dosarului cauzei prin prisma motivului de recurs formulat de ambii inculpați, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Curtea constată următoarele: Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor.

De altfel, inculpații nici nu au contestat faptele săvârșite, pe care le-au recunoscut, ci cuantumul pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe în condițiile în care ei au recunoscut și au regretat faptele săvârșite. În cauză, însă, la individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, împrejurările concrete de comitere a faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât și datele personale ale inculpaților (ambii sunt recidiviști, au recunoscut faptele), aspecte ce au condus la stabilirea unor pedepse care, prin cuantum și modalitate de executare, sunt în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile art. 52 C. pen.

Așa încât, în cauză nu sunt motive care să justifice o nouă individualizare a pedepselor în sensul reducerii acestora, simplul fapt că inculpații au recunoscut faptele săvârșite suficient pentru micșorarea pedepselor aplicate, care, oricum, sunt orientate spre limita minimă prevăzută de lege. Față de aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., să fie respinse recursurile declarate de inculpați, ca nefondate. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.F. și B.V.E. împotriva deciziei penale nr. 929 din 7 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului V.F., durata reținerii și arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 15 august 2002 și de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005, iar din pedeapsa aplicată inculpatului B.V.E. durata reținerii și arestării preventive de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005. Obligă recurentul inculpat V.F. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei, iar pe recurentul inculpat B.V.E. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2005.