ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5425/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 143 din 30 ianuarie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. a) C. pen., și în baza acestor din urmă texte de lege, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul S.M. la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., iar pe inculpații N.I., B.C. și P.C. la câte 10 ani închisoare și câte 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest și s-a dedus prevenția pentru inculpați de la 9 aprilie 2003 la zi. În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea cantității de 1,54 grame heroină în vederea distrugerii potrivit art. 18 din lege. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 485.000 lei, respectiv 3.340.000 lei, ambele consemnate la C.E.C. – Agenția Victoria. Au fost obligați inculpații la câte 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: La data de 5 aprilie 2003, lucrătorii de poliție din cadrul I.G.P.R.

– B.C.C.O.A.B. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în imediata apropiere a complexului comercial B. mai multe persoane neidentificate vând heroină cu prețul de 200.000 – 300.000 lei doza. În baza sesizării, la datele de 08 aprilie 2003 și 09 aprilie 2003 au fost efectuate activități de supraveghere a zonei (intersecția străzilor Râșnov și Popa Nicolae din sectorul 2) ocazie cu care au fost constatate următoarele: În imediata apropiere a complexului comercial B. s-au aflat în permanență doi indivizi, unul în vârstă de aproximativ 45-50 ani, grizonat, îmbrăcat în geacă de culoare neagră și pantaloni blue-jeans, iar celălalt în vârstă de aproximativ 45-50 ani, ten măsliniu, îmbrăcat în geacă de culoare neagră și pantaloni gri.

Aceștia au fost contactați pe parcursul întregii perioade de supraveghere de mai multe persoane care le înmânau diferite sume de bani. În continuare, cei doi indivizi făceau semn unui tânăr în vârstă de aproximativ 20-25 ani, înălțime 1,60 – 1,65 m, brunet, care se afla lângă un țarc din tablă și carton situat în spatele unui bloc, iar acesta lua ceva de la baza țarcului și se deplasa la o distanță de 20-25 m, unde se întâlnea cu persoanele care luaseră legătura cu cei doi indivizi și le înmâna acestora obiecte de mici dimensiuni. În timpul supravegherii efectuate la data de 08 aprilie 2003 a fost observată o persoană de sex feminin, în vârstă de 30-35 ani, roșcată, cu părul prins în coadă, îmbrăcată cu o bluză de culoare roz, vestă neagră și pantaloni blue-jeans, care i-a contactat atât pe individul grizonat, cât și pe tânărul aflat lângă țarc și le-a înmânat câte un obiect de dimensiuni mici.

Aspectele surprinse în cursul supravegherii au fost imortalizate pe bandă video. Având în vedere cele constatate, la data de 09 aprilie 2003, în jurul orelor 13,00, s-a procedat la imobilizarea tânărului care se afla lângă țarc, ocazie cu care acesta a fost identificat ca fiind inculpatul S.M., în vârstă de 23 ani. În prezența martorilor asistenți C.M., N.M.R.O. și C.I., la baza țarcului a fost găsită o cutie „tic-tac” în interiorul căreia se aflau 35 de punguțe din celofan închise la capăt prin ardere, ce conțineau o substanță pulverulentă. Cu privire la acestea, inculpatul S.M. a relatat că nu îi aparțin și nu are cunoștință despre conținutul lor. Concomitent, la o distanță de aproximativ 20-25 m de locul în care a fost depistat inculpatul S.M., au fost imobilizați inculpatul B.C.

(individul grizonat) și inculpatul N.I. (cel cu ten măsliniu). Asupra inculpatului B.C. a fost găsită suma de 485.000 lei, cu privire la care acesta a arătat că îi aparține. În momentul imobilizării celor doi inculpați, doi tineri care se aflau în imediata apropiere a acestora au fugit, iar unul dintre ei a intrat într-un chioșc și a aruncat jos, lângă tejghea, un teanc de bancnote. Cei doi tineri au fost identificați ca fiind înv. N.G. zis „B.” și N.G. (cel care a intrat în chioșc). În prezența martorei B.G., vânzătoarea de la chioșc, s-a procedat la numărarea banilor aruncați de N.G., rezultând suma de 3.440.000 lei. Cu privire la acești bani N.G. a arătat că i-au fost dați de către înv. N.G.

cu puțin timp înainte de a fi oprit de lucrătorii de poliție, iar înv. N.G. a precizat că banii îi aparțin și i-a dat lui N.G. pentru a-i duce soției sale. În timpul desfășurării activităților descrise anterior, în zonă și-a făcut apariția persoana de sex feminin care la data de 08 aprilie 2003 a fost observată în timp ce a înmânat obiecte de mici dimensiuni inculpaților B.C. și S.M. Aceasta a fost identificată în persoana inculpatei P.C., iar asupra ei a fost găsită suma de 1.200.000 lei. Din raportul de constatare tehnico-științifică rezultă că cele 35 de punguțe ridicate cu ocazia realizării flagrantului conțin 1,26 gr. heroină, care face parte din Tabelul I anexă la Legea nr. 143/2000. Fapta inculpaților N.I., B.C.

și P.C. de a pune în vânzare heroina prin intermediul inculpatului S.M., în zilele de 08 și 09 aprilie 2003 a fost caracterizată ca infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. a) C. pen. Tribunalul a constatat că inculpații, împreună, au desfășurat operațiuni specifice circulației drogurilor de mare risc, ceea ce atrage aplicarea agravantei prevăzută de art. 75 lit. a) (săvârșirea de 3 sau mai multe persoane) și impune cenzurarea încadrării juridice a infracțiunii dată prin actul de sesizare, conform dispozițiilor art. 344 C. proc. pen. Inculpații N.I. și B.C. încasau banii de la consumatori, în schimbul heroinei ce era distribuită de inculpatul S.M.

și furnizată, în zilele de 08 aprilie 2003 și 09 aprilie 2003 de către inculpata P.C., motiv pentru care în conformitate cu art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. Având în vedere diviziunea sarcinilor inculpaților în realizarea de operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, precum și cooperarea acestora de natură să le sporească periculozitatea și să releve un grad de pericol social deosebit de sporit. Tribunalul, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților a ținut seama de existența cauzei de agravare (forma continuată a infracțiunii) și a circumstanței agravante legale (prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.) astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. (2) C. pen., deși a reținut circumstanțe atenuante favorabile inculpaților N.I., B.C.

și P.C., justificat de împrejurarea că nu au antecedente penale, dar și de datele de stare civilă (căsătoriți, copii minori în întreținere), nu le-a dat eficiența juridică cuvenită. Tribunalul a constatat că nu se poate reține în favoarea inculpatului N.I. beneficiul reducerii pedepsei prevăzut de art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu motivarea că denunțul a fost formulat de inculpatul N.I. la data de 28 mai 2003, după finalizarea urmăririi penale în cauza sa, prin emiterea rechizitoriului la data de 26 mai 2003. A stabilit pentru inculpații N.I., B.C. și P.C. pedepse reprezentând minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită apreciind că sunt corespunzătoare exigențelor impuse de art. 52 C. pen.

Cât privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului S.M., tribunalul a ținut seama de atitudinea procesuală sinceră și cooperantă avută pe tot parcursul procesului penal, de circumstanțele personale subiective ale acestuia, vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale, astfel că a reținut în favoarea acestuia circumstanțele prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. a) C. pen., cu referire la art. 80 C. pen., stabilind o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 215/ A din 24 martie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, cu motivarea că situația de fapt reținută de prima instanță și care a fost expusă mai sus, concordă cu probele efectuate în cauză, de asemenea, încadrarea juridică dată faptei este corespunzătoare, iar pedepsele au fost just individualizate.

Împotriva ambelor hotărâri cei patru inculpați au declarat recurs și au cerut reducerea pedepselor. Inculpatul N.I., prin recursul său, a solicitat și aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu motivarea că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reținerea acestuia. Recursurile sunt nefondate. La stabilirea și aplicarea pedepselor, se ține seama conform art. 72 C. pen., de dispozițiile Părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Raportând pedepsele aplicate inculpaților, la criteriile de individualizare desprinse din textul enunțat, se constată că, instanța de fond, contrar celor susținute de inculpați, a făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei având în vedere, deopotrivă, gradul de pericol social al faptelor, modul și condițiile concrete în care au fost săvârșite, participația, în concret, a fiecăruia, la comiterea lor, cât și persoana inculpaților care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, dar și de atitudinea manifestată de aceștia pe parcursul procesului penal (nesinceră, cu excepția inculpatului S.M.). În ce privește solicitarea inculpatului N.I. de a se reține în favoarea sa beneficiul prevăzut în art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, susținând că prin denunț a oferit informații pe baza cărora a fost identificat un alt traficant de droguri, aceasta nu poate fi primită.

Art. 16 din Legea nr. 143/2000 prevede că persoana care a comis una din infracțiunile prevăzute de art. 2 – art. 10, care în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane ce au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Rezultă deci, din prevederile sus-citate că beneficiul reducerii pedepsei se acordă acelor făptuitori care pe parcursul urmăririi penale realizează acțiuni de colaborare cu organele de urmărire penală, dorindu-se astfel o ușurare a situației juridice a celor care au o asemenea conduită. Din examinarea actelor dosarului rezultă că, în speță, inculpatul sus-numit a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 26 mai 2003, iar denunțul său a fost formulat ulterior acestei date, la 28 mai 2003, astfel că neaplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 este corectă.

Pentru considerentele arătate și cum verificând hotărârile atacate prin prisma prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și a fi respinse ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.C., N.I., P.C. și S.M. împotriva deciziei penale nr. 215/ A din 24 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 9 aprilie 2003 la 22 octombrie 2004. Obligă recurenții inculpați P.C., S.M. și B.C. să plătească statului suma de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentul inculpat N.I. să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2004.