ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4155/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4155/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4 din 22
ianuarie 2004, Tribunalul Călărași a dispus achitarea inculpatului D.Șt., în
temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen., pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de
art. 189 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
A fost respinsă cererea de achitare
în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C.
proc. pen., formulată de același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de
proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
b) C. pen.
În baza art. 329 alin. (2) C. pen.,
cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului D.Șt.
la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de
la 1 iulie 2003 la zi.
S-a luat act că partea vătămată P.N.
nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 118 lit. d) C. pen.,
s-a dispus confiscarea specială în folosul statului, de la inculpatul D.Șt. a
sumei de 2.550.000 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunii.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La începutul anului 2003, partea
vătămată P.N. a făcut cunoștință în București cu inculpatul D.Șt.
În luna martie 2003, întrucât
inculpatul fusese părăsit de concubina cu care conviețuia, numita G.F., și cu
care avea două fetițe.
În această împrejurare inculpatul a
cerut-o de soție pe partea vătămată și să-l însoțească la domiciliul său,
pentru a avea grijă de cei doi copii ai lui.
Cei doi au locuit o perioadă de două
luni în comuna Vasilați, unde își avea domiciliul inculpatul, după care acesta
a aflat că partea vătămată a practicat prostituția înainte de a intra în
relație cu el, motiv pentru care a dus-o înapoi la părinții ei.
După despărțire, inculpatul și
partea vătămată au continuat să se vadă în domiciliul acesteia.
Deoarece partea vătămată s-a hotărât
să plece din țară și pentru că nu avea banii necesari în vederea obținerii
actelor necesare, i-a cerut inculpatului să o ajute să facă rost de bani, prin
practicarea prostituției în satul în care acesta locuia, el fiind de acord cu
propunerea ei.
La data de 22 mai 2003, partea
vătămată a plecat cu inculpatul spre domiciliul acestuia, urmând să locuiască
în casa lui, deși știa că se împăcase cu concubina lui și că locuiau împreună.
Din București cei doi au plecat, în
jurul orei 20,00, cu o mașină de ocazie, ajungând în orașul Budești, în jurul
orei 22,00, unde au zărit un grup de 7 tineri, care descărcau lemne dintr-un
camion.
Aceștia văzând cum era îmbrăcată
fata și cunoscând că inculpatul se ocupa cu proxenetismul, au luat hotărârea să
întrețină relații sexuale cu aceasta.
Trei dintre băieți au plecat după
cei doi și ajungându-i din urmă, au stabilit să se întâlnească pentru a
întreține relații sexuale cu fata, la barul de lângă gară, fiind stabilit și
prețul de 50.000 lei pentru fiecare băiat.
În drum spre bar, inculpatul și
partea vătămată au fost opriți de o mașină a poliției și întrebați ce căutau la
ora aceea pe drum.
Întrucât inculpatul a dat răspuns
polițiștilor pe un ton răstit, acesta a fost dus la postul de poliție, împreună
cu partea vătămată. În sediul poliției aceasta i-a luat apărarea inculpatului,
spunând că este soțul ei. La un moment dat, în sediul poliției a apărut un
polițist, pe nume C., care îl cunoștea pe inculpat și i-a convins pe ceilalți
polițiști să îi dea drumul.
După ce au ieșit din postul de
poliție, inculpatul și partea vătămată au plecat spre barul de la gară, pentru
a se întâlni cu grupul de tineri, iar de acolo urmând să plece spre Vasilați cu
un autobuz.
Ajunși în gară, inculpatul a tratat
cu un șofer să-l ducă special pe el și pe fată până la Vasilați spunându-i că
are la el doar suma de 40.000 lei, urmând să-i rămână dator cu diferența de
bani, lucru cu care șoferul a fost de acord.
După aceea, inculpatul și partea
vătămată s-au așezat la o masă din barul de la gară, pentru a-i aștepta pe
tinerii cu care urmau să se întâlnească.
În momentul în care aceștia au
sosit, partea vătămată le-a cerut să-i dea banii, tinerii punând fiecare pe
masă câte 50.000 lei.
Partea vătămată a luat banii și i-a
pus în buzunarul de la pantaloni, după care a plecat pe rând cu fiecare tânăr,
pentru a întreține relații sexuale în spatele gării. Partea vătămată nu s-a
opus acestor relații și întrebată fiind de băieți dacă face prostituție de bună
voie, aceasta a răspuns că nu este silită de nimeni.
În timpul cât partea vătămată a
întreținut relații sexuale cu grupul de băieți, prin fața barului au trecut
două echipaje de poliție.
După ce partea vătămată a terminat
de întreținut relații sexuale cu tinerii din grup, a plecat împreună cu inculpatul
spre comuna Vasilați, cu autobuzul condus de numitul F.N.
Ajunși la domiciliul inculpatului,
șoferul a fost invitat să ia masa cu el, cu partea vătămată și concubina
inculpatului. Șoferul a acceptat contribuind și el la masă cu un cozonac și
două sticle de bere. După masă, inculpatul i-a propus șoferului să întrețină
relații sexuale cu partea vătămată, drept mulțumire că îi dusese la Vasilați,
fata fiind de acord.
Din data de 22 mai 2003 și până la 8
iunie 2003, partea vătămată a întreținut relații sexuale cu mai mulți bărbați,
unii fiind racolați de inculpat, iar alții de partea vătămată, banii obținuți
fiind încasați fie de inculpat, fie de partea vătămată.
La data de 8 iunie 2003, partea
vătămată a fost luată de familia sa, de la domiciliul inculpatului, depunând
ulterior plângere împotriva acestuia pentru lipsire de libertate și obligarea
ei de a se prostitua.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpatul D.Șt.
În apelul său, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Călărași a solicitat condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de
lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (3) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., schimbarea încadrării juridice dată
faptei de proxenetism din infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen.,
în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen.
și schimbarea temeiului juridic al confiscării speciale a sumei de 2.550.000
lei din dispozițiile art. 118 lit. d) C. pen., în cele ale art. 239 alin. (4)
C. pen.
În apelul său, inculpatul a
solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr. 390 din 25
mai 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași.
A desființat în parte sentința și
rejudecând, a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de
proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
b) C. pen., în infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și
(2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., majorând pedeapsa aplicată
pentru această infracțiune de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.
S-a dispus condamnarea inculpatului
D.Șt., pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal,
prevăzută de art. 189 alin. (1) și (3) C. pen., la 8 ani închisoare și 4 ani
interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Conform art. 33, art. 34 și art. 35
C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor,
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A fost modificat temeiul juridic al
confiscării speciale a sumei de 2.550.000 lei, din art. 118 lit. d) C. pen., în
art. 329 alin. (4) C. pen.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
A fost computată prevenția
inculpatului de la 1 iulie 2003 la zi.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului.
A fost respins, ca nefondat, apelul
declarat de inculpatul D.Șt., fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat în sumă de 900.000 lei, din care suma de 400.000 lei reprezentând
onorariul de avocat, urmând să fie suportat din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs inculpatul D.Șt., solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei atacată și menținerea hotărârii primei instanțe, ca fiind legală și
temeinică. În subsidiar a solicitat reducerea pedepselor ce i-au fost aplicate.
Recursul declarat este fondat și
urmează să fie admis, dar pentru alte motive decât cele invocate de inculpat.
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului se constată că instanța de apel a reținut corect situația de fapt și
vinovăția inculpatului, în raport de materialul probator administrat în cauză,
dar a dat o greșită încadrare juridică a faptei în infracțiunea de lipsire de
libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (3) C. pen., în loc
de infracțiunea de lipsire de liberte în mod ilegal, prevăzută de art. 189
alin. (1) C. pen. Potrivit art. 189 alin. (1) C. pen., infracțiunea de lipsire
de liberte în mod ilegal este o faptă prin care o persoană este lipsită de
libertate fizică, de posibilitatea de a se deplasa și acționa în conformitate
cu propria sa voință.
Pe de altă parte, prin art. 3 al
aceluiași articol, este incriminată una din formele agravate ale infracțiunii
sus-menționate, respectiv lipsire de libertate în mod ilegal a unei persoane
în scopul de a obliga la practicarea prostituției.
Cum din probele administrate în
cauză rezultă că între inculpat și partea vătămată a existat o înțelegere, în
sensul că aceasta i-a propus să o ajute să facă rost de bani, prin practicarea
prostituției întrucât intenționa să plece din țară și nu avea suma necesară
pentru obținerea actelor, se constată că reținerea alin. (3) al infracțiunii,
prevăzută de art. 189 C. pen., nu este justificată.
Având în vedere că inculpatul, prin
amenințări și violențe exercitate asupra părții vătămate a constrâns-o pe
aceasta să nu părăsească locuința lui și localitatea, fapta săvârșită de el
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în
mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen.
Din raportul de constatare
medico-legală nr. 662 din 16 iunie 2003 a I.M.L. Călărași rezultă că victima a
prezentat urme de violențe, iar adeverința medicală nr. 7127/2003 de la Camera
de gardă Neurochirurgie a Spitalului Prof. Dr. Bagdsar a atestat că aceasta a
prezentat diagnosticul de traumatism cranio-cerebral minor, vechi de șase
săptămâni. De asemenea, radiografia piramido-nazală nr. 1516/2003 a Clinicii de
Radiologie Spitalul Colțea București confirmă fractura oaselor proprii ale
piramidei nazale.
Toate aceste acte medicale au
confirmat în totalitate plângerea părții vătămate, în sensul că aceasta a fost
constrânsă prin amenințări și violențe de către inculpat pentru a nu părăsi
locuința acestuia.
În declarațiile sale inculpatul a
recunoscut că a aplicat lovituri părții vătămate, ca ripostă la injuriile pe
care acesta i le-a adresat.
Așadar, vinovăția inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută
de art. 189 alin. (1) C. pen., a fost pe deplin dovedită, constatându-se că nu
există temeiuri pentru a se menține dispoziția de achitare pentru această
infracțiune, astfel cum a dispus instanța de fond.
În ce privește pedeapsa aplicată
inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin.
(1) și (2) C. pen., se constată că aceasta a fost corect individualizată de
instanța de apel, conform criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.
Astfel, la stabilirea și aplicarea
pedepsei instanța de control judiciar a ținut seama de gradul ridicat de
pericol social al faptei, de modalitatea și împrejurările comiterii ei, dar și
de datele ce caracterizează persoana inculpatului care este recidivist și a
avut o poziție oscilantă pe parcursul desfășurării procesului penal,
recunoscând parțial faptele comise.
Așa fiind, în cauză nu există
temeiuri pentru reducerea pedepsei aplicată inculpatului pentru infracțiunea de
proxenetism, urmând ca cererea lui formulată în acest sens să fie respinsă, ca
nefondată.
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursul
declarat de inculpatul D.Șt. să fie admis.
Se va casa decizia atacată numai cu
privire la încadrarea juridică a faptei de lipsire de libertate și cuantumul
pedepsei aplicate pentru această faptă.
Se va descontopi pedeapsa rezultantă
de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64
lit. a) și b) C. pen., în pedepsele componente de 4 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2)
C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și de 8 ani închisoare și 4 ani
interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru
săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de
art. 189 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen.,
urmează a se proceda la schimbarea încadrării juridice a faptei din
infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin.
(1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea de
lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul D.Șt.
urmează să fie condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Se va înlătura pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.
pen., aplicată inculpatului pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod
ilegal.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca
acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Se vor menține celelalte dispoziții
ale hotărârilor atacate.
Se va deduce din pedeapsa aplicată,
timpul reținerii și arestării preventive de la 1 iulie 2003 la 17 august 2004.
Onorariul de avocat în sumă de
400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul D.Șt. împotriva deciziei penale nr. 390 din 25 mai 2004 a Curții de
Apel București, secția I penală.
Casează decizia atacată numai cu
privire la încadrarea juridică a faptei de lipsire de libertate și cuantumul
pedepsei aplicate pentru această faptă.
Înlătură aplicarea art. 33 lit. a)
și art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopește pedeapsa rezultantă de
8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen., în pedepsele componente de 4 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) și (2)
C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și de 8 ani închisoare și 4 ani
interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru
infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin.
(1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen.,
schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de lipsire de libertate
în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea
art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal,
prevăzută de art. 189 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,
text de lege în baza căruia condamnă pe inculpat la 4 ani închisoare.
Înlătură pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicată
inculpatului pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, inculpatul D.Șt. urmând să
execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 1 iulie 2003 la 17
august 2004.
Onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
17 august 2004.