- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția I civilă
- Data
- 29 martie 2005
Decizia nr. 2481/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă
Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 18 februarie 2004, la Judecătoria Ploiești, reclamanta SC P.L. SA Ploiești a chemat în judecată pe pârâtul P.I. solicitând ca, prin hotărârea ce va fi pronunțată, să se constate că pârâtul a vândut reclamantei un autoturism Dacia Berlină 1310, iar hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. La termenul de la 15 martie 2004, reclamanta l-a chemat în judecată, în temeiul art. 57 și art. 58 C. proc. civ. și pe B.M., pe numele căruia a fost emis certificatul de înmatriculare al autoturismului aflat în litigiu. Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr. 4281 din 19 mai 2004, a respins acțiunea.
Reclamanta SC P.L. SA Ploiești, secția civilă, prin încheierea din 23 noiembrie 2004, a declinat competența soluționării apelului în favoarea Tribunalului Prahova, invocând dispozițiile art. II pct. 2 și 3 din Legea nr. 493/2004. La rândul său, Tribunalul Prahova, secția civilă, prin decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2005, a declinat competența soluționării apelului în favoarea Curții de Apel Ploiești și constatând existența unui conflict negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru rezolvarea conflictului. Competența, ca instanțe de apel, a tribunalelor și curților de apel este reglementată prin art. 2 și art. 3 C. proc. civ., așa cum au fost modificate prin O.U.G.
nr. 65/2004, aprobată prin Legea nr. 493/2004. Potrivit art. 2 pct. 2 C. proc. civ., ca instanțe de apel, tribunalele judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță: a) în cereri de divorț; b) în cererile de împărțeală judiciară, cu excepția celor care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului; c) în cererile privind raporturile personale dintre pârâți și copiii minori; d) în cererile privind filiația; e) în orice alte cazuri expres prevăzute de lege. Ca instanțe de apel, curțile de apel judecă, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în primă instanță, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Conform art. II alin. (2) din O.U.G. nr. 65/2004, căile de atac se judecă de instanțele competente potrivit respectivei ordonanțe. În cauză a fost declarat apel împotriva unei sentințe pronunțate de judecătorie asupra unei acțiuni prin care reclamanta a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de înstrăinare a unui autovehicul. Examinând natura pricinii prin prisma dispozițiilor legale mai sus enunțate se constată că pentru soluționarea apelului este competentă Curtea de Apel Ploiești, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ. și art. II alin. (2) O.U.G. nr. 65/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Stabilește în favoarea Curții de Apel Ploiești competența soluționării apelului declarat de SC P.L. SA Ploiești. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2005.