ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.09.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4575/2004

HOTĂRÂRE
16.09.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4575/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 53 din 17

februarie 2003, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpații:

- B.C. la 7 ani și 6 luni închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 20art. 174 și art. 175 lit. i) C.

pen.; la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2)

(1) din Decretul nr. 328/1966.

În baza art. 33 lit. a)art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de

7 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71art. 64 C. pen.;

- B.I. la 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen. și a art. 71art. 64 C. pen.;

- C.F. la 5 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului

C.F., pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni și s-a atras atenția

acestuia asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 188 din Legea nr.

3/1978 a obligat pe inculpatul B.C., să plătească părții civile Spitalul Clinic

de Urgență Bagdasar - Arseni București, suma de 28.389.275 lei despăgubiri

civile plus dobânda legală de la data rămânerii definitive până la achitarea

efectivă a debitului.

În baza art. 14 C. proc. pen.,

raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpatul B.C. la plata sumei de

100.000 lei, daune materiale și 100.000.000 lei, daune morale, iar în solidar,

pe cei trei inculpați, la plata sumei de 29.243.665 lei, daune materiale, către

partea civilă S.F.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului B.C. și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive a acestuia, de la 28 iunie 2002, la zi.

În esență, s-au reținut următoarele:

În noaptea de 24 iunie 2002, pe

fondul unui conflict, inculpatul B.C. a înțepat, cu o lancie, în zona toracică,

pe partea vătămată S.F., care se afla într-un autoturism, cauzându-i acesteia

leziuni grave care i-au pus viața în primejdie.

Ulterior, împreună cu coinculpații

B.I. și C.F., au lovit cu diverse obiecte contondente autoturismul condus de

partea vătămată, provocând mai multe avarii, iar inculpatul B.C., a condus

autoturismul pe drumurile publice, fără a avea permis de conducere.

Curtea de Apel București, secția a

II–a penală, prin decizia nr. 607/ A din 14 octombrie 2003, admițând apelul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu și al părții civile S.F., a

desființat, în parte, sentința și, rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică a faptei, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.,

în infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. c) C. pen., față de toți inculpații, iar față de inculpatul B.I., și cu

art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, a constatat grațiate pedepsele de câte 6 luni închisoare, aplicate

pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

75 lit. a) C. pen. și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art.

36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.

Totodată, a majorat pedepsele

aplicate inculpaților B.I. de la 6 luni la 2 ani închisoare, C.F., de la 5 luni

la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., pentru ambii inculpați și,

respectiv cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pentru inculpatul B.I.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, s-a dispus reducerea termenului de încercare pentru inculpatul C.F.,

la 2 ani închisoare, constatând pedeapsa grațiată și i s-au pus în vedere

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Totodată, s-a înlăturat obligarea

inculpatului B.C. la plata dobânzilor către partea civilă Spitalul de Urgență

Bagdasar – Arseni, și s-a dispus obligarea inculpatului B.C., la 200.000.000

lei daune morale către partea civilă S.F.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului B.C. și s-a dedus, durata arestării preventive, de la 28 iunie

2002, la zi.

Prin aceeași decizie, au fost

respinse, ca nefondate, apelurile inculpaților B.C., B.I. și C.F.

În cauză, au declarat recurs

inculpații B.C. și B.I.

Prin recursul declarat, inculpatul

B.C. a solicitat achitarea, în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât

nu a participat la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și distrugere,

iar, în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate.

Inculpatul B.I. a solicitat

reducerea cuantumului despăgubirilor civile, iar, în subsidiar, reducerea

pedepsei.

Ambele recursuri nu sunt fondate.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că instanțele au reținut, în mod corect, pe baza întregului material

probator, faptele și vinovăția inculpatului B.C., cărora le-a dat o încadrare

juridică corespunzătoare dispozițiilor legale.

Faptele inculpatului de a lovi, în

zona toracică, cu o lancie, pe partea vătămată și de a avaria autoturismul

acesteia, rezultă, în mod cert, din coroborarea declarațiilor inculpatului cu

cele ale părții vătămate, ale martorilor și cu celelalte mijloace de probă

administrate în cauză.

Nici critica referitoare la

individualizarea pedepselor nu este întemeiată.

În raport de gradul deosebit de

ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care

inculpatul a conceput și realizat tentativa la omor și distrugerea, precum și

de datele ce caracterizează persoana inculpatului, rezultă că instanțele au

făcut o justă și corectă individualizare a pedepselor aplicate, în conformitate

cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea

acestora.

Nici cererea inculpatului B.I., de a

i se reduce pedeapsa nu este fondată. Alături de gradul ridicat de pericol

social al infracțiunii de distrugere săvârșite, a fost avută în vedere și

starea de recidivă postcondamnatorie a acestuia, atrasă de pedeapsa anterioară,

aplicată pentru o infracțiune de tâlhărie.

Nu se justifică nici critica

acestuia referitoare la stabilirea despăgubirilor civile.

Sub acest aspect, instanțele au

făcut o corectă evaluare a probelor și pe această bază, au stabilit suma

reprezentând despăgubirile civile la plata cărora l-a obligat pe inculpat.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile

inculpaților să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli

judiciare.

Respinge recursurile declarate de

inculpații B.C. și B.I. împotriva deciziei nr. 607/ A din 14 octombrie 2003 a Curții

de Apel București, secția a II-a, ca nefondate.

Compută din pedeapsa aplicată

inculpatului B.C., durata arestării preventive de la 28 iunie 2002, la zi.

Obligă pe recurenți să plătească

statului cheltuieli judiciare astfel:

B.C. 1.200.000 lei, iar B.I.

1.600.000 lei în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, în sumă

de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 septembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-07-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4247/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1640 din 20 decembrie 2004, Tribunalul București a condamnat, printre alții, pe inculpatul D.T. la pedeapsa de 9 ani închisoare și 5 ani
ÎCCJ 2006-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1540/2006
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 846 din 13 iunie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a hotărât după cum urmează: - a fost respinsă, ca neîntemeiată
ÎCCJ 2012-02-24
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 592/2012
Asupra recursului de față; Deliberând, constată că prin sentința penală nr. 151 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, s-a respins cererea formulată de inculpat de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 20 C. pen.
ÎCCJ 2009-01-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 271/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 473 din 14 aprilie 2008, Tribunalul București, secția I penală, a respins cererea formulată de inculpatul C.T. privind schimbarea î
ÎCCJ 2003-05-28
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2527/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1002 din 22 octombrie 2002 a Tribunalului București, au fost condamnați inculpații: - B.C. la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii
Sursă