ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4575/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4575/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 53 din 17
februarie 2003, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpații:
- B.C. la 7 ani și 6 luni închisoare
și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,
pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 – art. 174 și art. 175 lit. i) C.
pen.; la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2)
C. pen. și la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin.
(1) din Decretul nr. 328/1966.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34
lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de
7 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.;
- B.I. la 6 luni închisoare, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
b) C. pen. și a art. 71 – art. 64 C. pen.;
- C.F. la 5 luni închisoare, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.
În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,
s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului
C.F., pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni și s-a atras atenția
acestuia asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C. pen.
În baza art. 188 din Legea nr.
3/1978 a obligat pe inculpatul B.C., să plătească părții civile Spitalul Clinic
de Urgență Bagdasar - Arseni București, suma de 28.389.275 lei despăgubiri
civile plus dobânda legală de la data rămânerii definitive până la achitarea
efectivă a debitului.
În baza art. 14 C. proc. pen.,
raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpatul B.C. la plata sumei de
100.000 lei, daune materiale și 100.000.000 lei, daune morale, iar în solidar,
pe cei trei inculpați, la plata sumei de 29.243.665 lei, daune materiale, către
partea civilă S.F.
Totodată, a fost menținută starea de
arest a inculpatului B.C. și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării
preventive a acestuia, de la 28 iunie 2002, la zi.
În esență, s-au reținut următoarele:
În noaptea de 24 iunie 2002, pe
fondul unui conflict, inculpatul B.C. a înțepat, cu o lancie, în zona toracică,
pe partea vătămată S.F., care se afla într-un autoturism, cauzându-i acesteia
leziuni grave care i-au pus viața în primejdie.
Ulterior, împreună cu coinculpații
B.I. și C.F., au lovit cu diverse obiecte contondente autoturismul condus de
partea vătămată, provocând mai multe avarii, iar inculpatul B.C., a condus
autoturismul pe drumurile publice, fără a avea permis de conducere.
Curtea de Apel București, secția a
II–a penală, prin decizia nr. 607/ A din 14 octombrie 2003, admițând apelul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu și al părții civile S.F., a
desființat, în parte, sentința și, rejudecând:
În baza art. 334 C. proc. pen., a
schimbat încadrarea juridică a faptei, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.,
în infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75
lit. c) C. pen., față de toți inculpații, iar față de inculpatul B.I., și cu
art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 1 din Legea nr.
543/2002, a constatat grațiate pedepsele de câte 6 luni închisoare, aplicate
pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.
75 lit. a) C. pen. și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art.
36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.
Totodată, a majorat pedepsele
aplicate inculpaților B.I. de la 6 luni la 2 ani închisoare, C.F., de la 5 luni
la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin.
(1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., pentru ambii inculpați și,
respectiv cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pentru inculpatul B.I.
În baza art. 1 din Legea nr.
543/2002, s-a dispus reducerea termenului de încercare pentru inculpatul C.F.,
la 2 ani închisoare, constatând pedeapsa grațiată și i s-au pus în vedere
dispozițiile art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Totodată, s-a înlăturat obligarea
inculpatului B.C. la plata dobânzilor către partea civilă Spitalul de Urgență
Bagdasar – Arseni, și s-a dispus obligarea inculpatului B.C., la 200.000.000
lei daune morale către partea civilă S.F.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului B.C. și s-a dedus, durata arestării preventive, de la 28 iunie
2002, la zi.
Prin aceeași decizie, au fost
respinse, ca nefondate, apelurile inculpaților B.C., B.I. și C.F.
În cauză, au declarat recurs
inculpații B.C. și B.I.
Prin recursul declarat, inculpatul
B.C. a solicitat achitarea, în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât
nu a participat la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și distrugere,
iar, în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate.
Inculpatul B.I. a solicitat
reducerea cuantumului despăgubirilor civile, iar, în subsidiar, reducerea
pedepsei.
Ambele recursuri nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului,
rezultă că instanțele au reținut, în mod corect, pe baza întregului material
probator, faptele și vinovăția inculpatului B.C., cărora le-a dat o încadrare
juridică corespunzătoare dispozițiilor legale.
Faptele inculpatului de a lovi, în
zona toracică, cu o lancie, pe partea vătămată și de a avaria autoturismul
acesteia, rezultă, în mod cert, din coroborarea declarațiilor inculpatului cu
cele ale părții vătămate, ale martorilor și cu celelalte mijloace de probă
administrate în cauză.
Nici critica referitoare la
individualizarea pedepselor nu este întemeiată.
În raport de gradul deosebit de
ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care
inculpatul a conceput și realizat tentativa la omor și distrugerea, precum și
de datele ce caracterizează persoana inculpatului, rezultă că instanțele au
făcut o justă și corectă individualizare a pedepselor aplicate, în conformitate
cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea
acestora.
Nici cererea inculpatului B.I., de a
i se reduce pedeapsa nu este fondată. Alături de gradul ridicat de pericol
social al infracțiunii de distrugere săvârșite, a fost avută în vedere și
starea de recidivă postcondamnatorie a acestuia, atrasă de pedeapsa anterioară,
aplicată pentru o infracțiune de tâlhărie.
Nu se justifică nici critica
acestuia referitoare la stabilirea despăgubirilor civile.
Sub acest aspect, instanțele au
făcut o corectă evaluare a probelor și pe această bază, au stabilit suma
reprezentând despăgubirile civile la plata cărora l-a obligat pe inculpat.
Nefiind nici alte temeiuri de casare
care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile
inculpaților să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli
judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
inculpații B.C. și B.I. împotriva deciziei nr. 607/ A din 14 octombrie 2003 a Curții
de Apel București, secția a II-a, ca nefondate.
Compută din pedeapsa aplicată
inculpatului B.C., durata arestării preventive de la 28 iunie 2002, la zi.
Obligă pe recurenți să plătească
statului cheltuieli judiciare astfel:
B.C. 1.200.000 lei, iar B.I.
1.600.000 lei în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, în sumă
de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
16 septembrie 2004.