Decizia nr. 3815/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 140 a Curții de Apel Pitești

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 140/F-C din 29 noiembrie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta SC O.T. SRL Bascov, în contradictoriu cu A.T.R. - A.R.R. București și a obligat această autoritate publică să nu supună ofertării traseul Brașov - Curtea de Argeș, până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 666/2004, al Înalte Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. În motivare s-a reținut, în esență, că cererea reclamantei întrunește condițiile prevăzute de art. 581 C. proc.

civ., întrucât prin ofertarea traseului de transport călători pe ruta mai sus menționată, reclamanta ar suferi o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara. Împotriva sentinței, A.R.R. București a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și susținând că în materia contenciosului administrativ, suspendarea executării actelor administrative nu poate fi dispusă pe calea ordonanței președințiale, ci pe calea prevăzută de Legea nr. 29/1990. Recursul este întemeiat. Prin cerere de chemare în judecată, reclamanta-intimată a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să nu oferteze în ședința din 20 decembrie, licența de execuție pentru traseul Brașov - Curtea de Argeș, conform programului și metodologiei stabilite prin Ordinul nr. 245/2004 al A.R.R., deoarece ar putea fi depunctată la criteriul de vechime.

Condițiile în care poate fi dispusă o astfel de măsură cu caracter provizoriu, sunt expres prevăzute în art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. Potrivit acestei reglementări, în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluționarea acțiunii. Cum suspendarea cerută vizează executarea unei măsuri dispuse printr-un act administrativ a cărei anulare poate fi solicitată în temeiul Legii nr. 29/1990, cererea de suspendare, ca măsură provizorie, nu poate fi soluționată într-o altă procedură judiciară, decât a fondului litigiului. Nefiind îndeplinită această condiție procesuală, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea dată și pe fond, va fi respinsă cererea reclamantei, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de A.R.R. împotriva sentinței nr. 140/F-C din 29 noiembrie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și respinge cererea, ca inadmisibilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2005.