ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2150/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul H.D. a chemat în

judecată Casa de Pensii a municipiului București, solicitând instanței ca în

contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 10623/10106 din 23

februarie 2004, emisă de pârâtă.

În motivarea acțiunii, reclamantul

a arătat că eronat i s-a respins cererea prin care a solicitat să se constate

că beneficiază de indemnizația prevăzută de Legea nr. 189/2000, întrucât,

împreună cu familia, a fost strămutat în altă localitate, decât cea de

domiciliu, astfel că a fost persecutat din motive etnice.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 1488 din 2 iunie 2004, a respins

cererea reclamantului, reținând că acesta nu face dovada cu acte oficiale

eliberate de organele competente, care să ateste calitatea invocată.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, reclamantul H.D., fără,

însă, a arăta motivele pentru care consideră sentința nelegală și netemeinică.

Potrivit art. 301 C. proc.

civ., recursul declarat se va motiva în termen de 15 zile de la comunicarea

hotărârii care se atacă, dacă legea nu dispune altfel, fiecare motiv de recurs

trebuind să fie arătat și dezvoltat separat.

În speță, recurentul nu și-a

motivat recursul prin cererea de recurs sau printr-o petiție ulterioară, deși a

primit hotărârea motivată, la data de 2 august 2004.

Așa fiind, în cauză sunt

incidente dispozițiile art. 306, C. proc. civ., potrivit cărora recursul

nemotivat în termenul legal, este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul, recursul

declarat de H.D. împotriva sentinței civile nr. 1488 din 2 iunie 2004, a Curții

de Apel București, secția de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 martie 2005.