ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1419/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 55/CA din 19 aprilie 2004, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta S.R., prin care aceasta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Vaslui, anularea hotărârii nr. 229 din 4 decembrie 2003, prin care pârâta i-a respins cererea privind recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. La pronunțarea sentinței, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada situației invocată prin acțiune, și anume că, în perioada aprilie 1944 - aprilie 1945, reclamanta și familia acesteia s-au aflat în refugiu din motive de persecuție etnică, astfel că acesta nu poate beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

La data de 26 mai 2004, reclamanta a formulat recurs împotriva sentinței instanței de fond, recurs pe care l-a motivat la data de 8 iunie 2004. Din verificarea actelor procedurale ale dosarului, se constată că sentința atacată a fost comunicată reclamantei, la data de 14 mai 2005, iar motivarea recursului s-a făcut la data de 8 iunie 2004, cu depășirea termenului legal. Potrivit art. 306, alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 301 din același cod, recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă. Cum recursul declarat de reclamantă nu a fost motivat în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței atacate, această instanță urmează să constate că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul, recursul declarat de S.R. împotriva sentinței civile nr. 55 din 19 aprilie 2004 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2005.