ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1419/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Curtea de Apel Iași, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 55/CA din 19 aprilie 2004, a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta S.R., prin care aceasta

a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Vaslui,

anularea hotărârii nr. 229 din 4 decembrie 2003, prin care pârâta i-a respins

cererea privind recunoașterea calității de beneficiară a drepturilor prevăzute

de Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

La pronunțarea sentinței,

instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada situației invocată

prin acțiune, și anume că, în perioada aprilie 1944 - aprilie 1945, reclamanta

și familia acesteia s-au aflat în refugiu din motive de persecuție etnică,

astfel că acesta nu poate beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

La data de 26 mai 2004,

reclamanta a formulat recurs împotriva sentinței instanței de fond, recurs pe

care l-a motivat la data de 8 iunie 2004.

Din verificarea actelor

procedurale ale dosarului, se constată că sentința atacată a fost comunicată

reclamantei, la data de 14 mai 2005, iar motivarea recursului s-a făcut la data

de 8 iunie 2004, cu depășirea termenului legal.

Potrivit art. 306, alin. (1)

C. proc. civ., raportat la art. 301 din același cod, recursul este nul, dacă nu

a fost motivat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii ce se

atacă.

Cum recursul declarat de

reclamantă nu a fost motivat în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței

atacate, această instanță urmează să constate că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul, recursul

declarat de S.R. împotriva sentinței civile nr. 55 din 19 aprilie 2004 a Curții

de Apel Iași, secția de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2005.