ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1890/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1890/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
23 noiembrie 2001, reclamanta SC C. SA Drobeta Turnu Severin a chemat în
judecată Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice
Mehedinți și Administrația Financiară Drobeta Turnu Severin, solicitând
anularea deciziei nr. 1714 din 25 octombrie 2001, dispoziției nr. 46 din 25
octombrie 2001, hotărârii nr. 8 din 11 septembrie 2000 și a notei de constatare
nr. 15667 din 24 august 2000; obligarea pârâtelor la acordarea cotei 0 T.V.A.
pentru mărfurile exportate cu facturile ce fac obiectul acestor acte, precum și
la restituirea sumei de 40.553.460 lei, reprezentând taxe de timbru achitate în
procedura administrativă-jurisdicțională.
În motivarea cererii, reclamanta
a arătat că în mod greșit organele de control fiscal au apreciat că pentru
exporturile efectuate în perioada ianuarie - iunie 2000, prin comisionari, ar
fi încălcat dispozițiile O.U.G. nr. 17/2000, referitoare la încasarea
contravalorii în valută în conturile centralizate și i-a refuzat practic
restituirea T.V.A., în sumă de 1.330.298.468 lei, plus penalități, de
739.432.272 lei.
Prin sentința civilă nr. 1100
din 4 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în fond, după
casare, s-a admis acțiunea reclamantei; au fost anulate actele contestate și
exonerată reclamanta de plata sumei de 1.351.781.997 lei.
S-a reținut pentru aceasta,
că reclamanta a efectuat o serie de exporturi de bunuri, prin comisionari, care
a încasat contravaloarea în valută în cont bancar, respectându-se, astfel, dispozițiile
art. 17 din O.U.G. nr. 215/1999.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, în nume
propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, susținând în esență că
instanța fondului nu a avut în vedere împrejurarea că exportatorul nu a încasat
efectiv contravaloarea mărfurilor, ci a procedat la o compensare cu unele sume
datorate comisionarilor, precum și faptul că în contractul de comision nu s-a
prevăzut obligativitatea plății în valută.
Recursul nu este fondat.
Prin nota de constatare nr. 15667
din 24 august 2000, inspectorii Administrației Finanțelor Publice Drobeta Turnu
Severin, ca urmare a cererii de rambursare a T.V.A., formulată de SC C. SA, la
25 iulie 2000, s-a constatat că pentru perioada 1 ianuarie - februarie 2000,
aceasta a încălcat prevederile art. din O.U.G. nr. 215/1999 și pct. 9.9. din H.G.
nr. 401/2000, referitoare la exporturile realizate prin comisionar, în sensul
că prețul mărfurilor exportate a fost încasat prin procese-verbale de
compensare în lei între societatea exportatoare și comisionarii SC G.I. și R.L.
București.
S-a apreciat că pentru a
putea beneficia de cota 0 T.V.A., reclamanta trebuia să dovedească că a încasat
contravaloarea mărfii, în valută, în cont bancar, iar comisionarul a înscris în
declarațiile vamale de export, denumirea societății exportatoare.
Din examinare actelor depuse
la dosar, respectiv contractele de comision, declarațiile vamale de export,
declarații de încasare valută, ordine de plată și extrase de cont, se reține că
pentru perioada ianuarie - iunie 2000, reclamanta SC C. SA, prin comisionar, a
efectuat o serie de exporturi, documentele întocmite în acest scop respectând
întocmai dispozițiile legale, având înscrisă mențiunea unității furnizoare, iar
contravaloarea, încasată de comisionar, în valută, în cont bancar deschis în
acest sens.
Faptul că ulterior încasării
prețului, între comitent și comisionar au intervenit compensări în contul unor datorii,
nu este relevant sub aspectul aprecierii incidenței dispozițiilor O.U.G. nr. 215/1999,
cum greșit au reținut organele de control, prin modul de realizare a exportului,
reclamanta dovedind îndeplinirea condițiilor, pentru a beneficia de cota 0 T.V.A.
De altfel, din interpretarea
pe care Ministerul Finanțelor însăși, prin decizia nr. 4 din 23 septembrie 2000,
pentru aprobarea soluțiilor referitoare la aplicarea unor prevederi privind T.V.A.,
a dat-o pentru exporturile realizate prin comisionari, în perioada ianuarie - martie
2000, rezultă că pentru a justifica cota 0 T.V.A., comitentul trebuie să facă
dovada încasării contravalorii exportului în valută într-un cont bancar deschis
la banca autorizată de Banca Națională a României sau cu dovada încasării
valutei în contul comisionarului, cu copia extrasului de cont sau copia declarației
de încasare valutară și care trebuie să fie semnate și ștampilate de cei ce
angajează în drept persoana comisionarului.
Cum în cauză reclamanta a
făcut cu prisosință dovada îndeplinirii acestor cerințe, legal și temeinic Curtea
de Apel Craiova a apreciat că beneficiază de cota 0 T.V.A., interpretarea dată
de organele de control, dispozițiilor legale ce reglementează natura, fiind excesiv
de formală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, în nume propriu și pentru
Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală,
împotriva sentinței nr. 1100 din 4 decembrie 2003, a Curții de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 martie 2005.