ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6074/2004

HOTĂRÂRE
17.11.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6074/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

238/ S din 5 mai 2004, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul O.O.A.,

în prezent deținut în Penitenciarul Codlea, la nouă pedepse de 9 ani închisoare

fiecare, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de complicitate la tâlhărie,

prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2

1

)

lit. a) C. pen. (pct. 3, 5, 6, 9, 11, 4, 7 din rechizitoriu), pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), alin. (2

1

)

lit. a) C. pen. (pct. 10 rechizitoriu) și pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), alin. (2

1

) lit.

a) C. pen. (pct. 8 din rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus și s-a

aplicat aceluiași inculpat pedeapsa cea mai grea, de 9 ani închisoare, sporită

cu 4 ani închisoare, rezultând în final pedeapsa de 13 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a

dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 6

luni închisoare, aplicată inculpatului O.O.A., prin sentința penală nr.

2330/2001 a Judecătoriei Brașov și s-a dispus executarea în întregime a acestei

pedepse, care se contopește cu pedeapsa rezultantă stabilită mai sus,

inculpatul O.O.A. având de executat în final pedeapsa de 15 ani și 6 luni

închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen., art. 350 C. proc. pen., art. 23 din Constituție.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa finală de executat, perioada reținerii și a arestării

preventive, din 15 august 2001 – 10 aprilie 2001 și de la 22 septembrie 2003 la

zi.

Inculpatul B.C., în prezent

deținut în Penitenciarul Codlea, a fost condamnat la 11 pedepse de câte 9 ani

închisoare fiecare, pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de complicitate la

tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit.,

alin. (2

1

) lit. a) C. pen. (pct. 5, 8, 9, 1, 7 din rechizitoriu),

pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2)

lit. c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen. (pct. 2, 3, 4, 6, 11 din

rechizitoriu) și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. b) și c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen. (pct. 10

rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 5

ani închisoare, având de executat în final, 14 ani închisoare.

S-a făcut

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., art. 350 C. proc. pen., raportat la art.

23 din Constituție.

S-a dedus din pedeapsa de

executat perioada reținerii și arestării preventive de la 22 septembrie 2003 la

zi.

Inculpatul M.L.I., în

prezent deținut în Penitenciarul Codlea, a fost condamnat la zece pedepse de 9

ani închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la

tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. a),

alin. (2

1

) lit. a) C. pen. (pct. 2, 8, 11 rechizitoriu), pentru

săvârșirea a șase infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen. (pct. 1, 3, 5, 6, 7, 9 din

rechizitoriu) și pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) alin. (2

1

) lit. a) C.

pen. (pct. 10 din rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus și s-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 23 din

Constituție.

S-a dedus din pedeapsa

aplicată perioada reținerii și a arestării preventive, începând cu 22 octombrie

2003, la zi.

S-a constatat că părțile

vătămate G.C., S.S., S.M., C.M., G.Șt., C.M., J.M., S.S., T.A., C.G., SC Z.T.L.

nu s-au constituit părți civile.

S-a admis în parte acțiunea

civilă formulată de partea civilă P.M. și în consecință, inculpații O.O.A.,

B.C. și M.L.I., au fost obligați în solidar, la plata sumei de 5.000.000 lei cu

titlu de daune morale și la plata sumei de 5.000.000 lei daune materiale către

partea civilă P.M. respingând restul pretențiilor formulate de această parte

civilă.

S-a dispus confiscarea

specială a sumei de 3.945.000 lei de la inculpatul O.O.A., a sumei de 4.762.500

lei de la inculpatul B.C. și a sumei de 4.762.500 lei de la inculpatul M.L.I.

În baza art. 191 C. proc.

pen., a obligat inculpații O.O.A. și B.C. la plata sumei de 7.300.000 lei

fiecare și inculpatul M.L.I. la plata sumei de 6.500.000 lei către stat, cu

titlu de cheltuieli judiciare. Suma de 1.200.000 lei reprezintă onorarii

apărători din oficiu și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

În perioada iulie –

septembrie 2003, în baza unor înțelegeri prealabile, inculpații, prin violență,

au smuls bijuteriile ce le purtau la gât părțile vătămate constituite în cauză.

Împotriva acestei hotărâri

inculpații O.O.A., B.C. și M.L.I. au declarat apel, solicitând redozarea

pedepselor.

Prin decizia penală nr. 291

din 24 august 2004, Curtea de Apel Brașov a admis apelurile inculpaților,

dispunând reducerea pedepselor aplicate: inculpatul O.O.A. urmând a executa în

final pedeapsa de 13 ani și 6 luni închisoare, iar inculpații B.C. și M.L.I.

vor executa pedeapsa de câte 11 ani închisoare.

Împotriva sus-menționatei

decizii au declarat recurs procurorul, solicitând menținerea sentinței

instanței de fond, cât și inculpații care au solicitat prin reaprecierea

circumstanțelor personale reducerea pedepselor.

Curtea, examinând cauza în

raport de motivul invocat analizat prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 14, cât și din oficiu potrivit alin. (3) al aceluiași articol, constată

recursurile nefondate.

Instanțele au reținut în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în concordanță cu probele

administrate, după cum și încadrarea juridică corespunzătoare în prevederile

infracțiunii de tâlhărie calificată.

Criticile formulate privind

greșita individualizare a pedepselor aplicate nu sunt fondate.

Potrivit art. 72 alin. (1)

Părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială,

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și

de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanțele au acordat

semnificația corespunzătoare unei suite de elemente, rezultate din probe,

singure în măsură să facă o justă individualizare a pedepselor conform

criteriilor înscrise în textul de lege menționat.

Astfel, în aprecierea

gradului de pericol social concret nu se poate face abstracție de

circumstanțele reale în care s-au comis faptele, impactul fizic și psihologic

creat prin violențele manifestate asupra a 20 de părți vătămate, cărora le-au

fost smulse bijuterii, din aceasta rezultând și perseverența infracțională.

Sub aspectul circumstanțelor

personale rezultă din fișele de antecedente penale că aceștia au mai comis alte

fapte penale.

Față de gravitatea faptelor

în condițiile agravantei prin modul cum au acționat inculpații, pedeapsa

aplicată de instanța de apel nu poate fi criticată ca fiind injust

individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,

impunându-se a se menține în cuantumul fixat pentru realizarea scopului

prevăzut de art. 52 C. pen.

Nefiind nici motive care se

iau în considerare din oficiu, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov și de inculpații B.C., M.L.I. și O.O.A. vor fi respinse,

ca atare, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen.,

dispunându-se conform dispozitivului.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de

inculpații B.C., M.L.I. și O.O.A. împotriva deciziei penale nr. 291 din 24

august 2004 a Curții de Apel Brașov.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpaților, perioada arestării preventive de la 22 septembrie 2003 la 17

noiembrie 2004, pentru inculpatul B.C., de la 22 octombrie 2003 la 17 noiembrie

2004, pentru inculpatul M.L.I., de la 15 august 2001 la 10 aprilie 2002 și de

la 22 septembrie 2003 la 17 noiembrie 2004, pentru inculpatul O.O.A.

Obligă pe recurenții B.C. și

O.O.A. să plătească statului câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care

suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției, iar pe inculpatul M.L.I. să

plătească statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-12-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5682/2003
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 259/ S din 31 iulie 2002, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpații: - H.C.G. la 9 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
ÎCCJ 2004-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4554/2004
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 185/D din 11 mai 2004, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpaților: - P.M.I. la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiuni
ÎCCJ 2004-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4545/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 496 din 13 octombrie 2003, Tribunalul Galați, a dispus, în baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a f
ÎCCJ 2003-09-15
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 226/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 211 din 27 februarie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul S.M. la 9 ani închisoare și interzicerea tim
ÎCCJ 2005-01-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 292/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 330 din 17 iunie 2004 a Tribunalului Brașov s-a dispus condamnarea inculpaților: - P.E. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârș
Sursă