Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.12.2004
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9030/2004

HOTĂRÂRE
15.12.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9030/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 8 noiembrie 2004, la Curtea de Apel Timișoara, SC C.A. SRL Arad a declarat recurs, împotriva sentinței civile nr. 418/2004, pronunțată la 18 octombrie 2004, de Curtea de Apel Timișoara, solicitând casarea hotărârii recurate, pentru nelegalitate. În motivarea recursului, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins cererea formulată de recurenta-reclamantă, ca inadmisibilă, în considerarea faptului că procesul-verbal atacat, înscriindu-se într-o procedură cuprinsă în norme cu caracter sanitar-veterinar, nu constituie act administrativ în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Sub acest aspect, recurenta a susținut că punerea sub sechestru veterinar este o manifestare de voință în mod unilateral, obligatoriu și executoriu, prin care s-au executat în concret legile sanitar veterinare. Ca atare, procesul-verbal de punere sub sechestru nr. 448/2004, emis de Direcția Sanitar-Veterinară, prin care 24.192,35 kg carne de pui congelată primită din import, a fost indisponibilizată în depozitul SC F. SA, este act administrativ. S-a mai susținut împrejurarea că O.G. nr. 42/2004 nu trimite la instanța de contencios administrativ, pentru soluționarea litigiilor legate de aplicarea acesteia, nu semnifică faptul că nu se aplică Legea nr. 29/1990. Pe fondul cauzei, recurenta a susținut că în cauză s-au recoltat probe dintr-un singur lot de carne, conform proceselor-verbale nr. 453 din 8 iunie 2004 și nr. 454/2004, din containerul HLX x 4673429-8, primit în portul Constanța, de la producătorul american G.C.

La analiza sanitar-veterinară efectuată, s-a constatat infestarea cărnii cu Salmonela de tip B. Recurenta a susținut că potrivit Ordinului comun al M.A.A.P., M.S.F. și Autorității N.P.C. nr. 206/447 și nr. 86/2004, „verificarea calității de carne de pasăre se face prin verificarea loturilor de produs. Lotul va fi format din cantitatea de carne de pasăre provenită de la același furnizor, în aceeași zi de fabricație, din același sortiment, din aceeași specie, tip de prelucrare de la același producător”. Recurenta susține că în cauză în mod greșit prelevarea de probe s-a făcut dintr-un singur lot de produse. Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a formulat întâmpinare, prin care a susținut că procesul-verbal de punere sub sechestru, nr. 448 din 16 iunie 2004, nu are caracter de act administrativ.

Recurentul-reclamant, prin activitatea sa, exercită o faptă de comerț, deci una din părțile în litigiu este comerciant, iar actul contestat este un act tehnic prevăzut printr-o lege specială - O.G. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată prin Legea nr. 215/2004, urmând o altă procedură judiciară. Recoltarea de probe, măsură strict tehnică, are consecința prevăzută de art. 11 lit. j) - sechestru veterinar care își păstrează specificitatea. Se mai arată că Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța nu este un organ al administrației publice care, în exercitarea atribuțiilor funcționale, emite acte administrative ce pot fi atacate în condițiile Legii nr. 29/1990, cale neprevăzută, de altfel, de O.G.

nr. 42/2004. Sechestrarea întregii cantități de marfă, a precizat intimata (ca urmare a analizelor efectuate), s-a făcut în temeiul art. 26 și 27 din Ordinul M.A.A.P. nr. 400/2001 pentru aprobarea normei sanitar-veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală. Aceste norme prevăd măsura sechestrului sanitar-veterinar și retragerea din consum, pe răspunderea și cheltuiala importatorului, a transporturilor de produse de origine animală importate, care nu îndeplinesc condițiile de securitate pentru consumator, atestate prin examene de laborator. Intimata a mai precizat că: în cazul unui transport de produse de origine animală importat (în acest caz, carne pulpe inferioare, prin congelat), pentru a se admite la import, cantitatea de marfă, din punct de vedere sanitar-veterinar, singurul act normativ care reglementează această procedură, este norma sanitară-veterinară aprobată prin Ordinul M.A.A.P.

nr. 234/2001. Ordinul comun al M.A.A.P., M.S.F., A.N.P.C nr. 206/86/447/2002, susține intimata, se aplică ulterior îndeplinirii procedurilor de admitere la import a produselor de origine animală, ordinea aplicării acestor acte normative făcându-se cronologic, respectiv faza de admitere la import, din punct de vedere sanitar sau de comercializare a acesteia. De asemenea, s-a mai precizat că recoltarea de probe sau contra probe se aprobă și se execută, numai de către medicul veterinar de stat, iar reexaminarea nu se face pentru produsele necorespunzătoare bacteriologic. Verificându-se actele cauzei, se constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 418 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel Timișoara a respins ca inadmisibilă în contencios administrativ, acțiunea formulată de reclamanta SC C.A.

SRL împotriva pârâților Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor București și Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța. Sentința atacată este legală, astfel încât recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ. Obiectul acțiunii reclamantei îl constituie cererile de: anulare a unui proces-verbal de sechestru a unor produse de origine animală, încheiat de Direcția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța și obligarea Agenției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București, de a dispune obligarea pârâtei I, la recoltarea de produse biologice din toate loturile sechestrate și apoi analizarea și a probei martor, depozitată împreună cu întreaga cantitate de carne sechestrată.

Art. 1 din Legea nr. 29/1990, stabilește că obiectul acțiunii în contencios administrativ îl reprezintă cererea pentru obligarea autorității administrative, de a recunoaște un drept ocrotit prin lege și lezat printr-un act administrativ sau de a fi obligată această autoritate, la a rezolva o cerere referitoare la un asemenea drept. În cauza de față, prin procesul-verbal atacat, pârâtele au dispus măsura sechestrului, privind o cantitate de carne, ceea ce reprezintă o măsură de indisponibilizare temporală a unor bunuri și care se înscrie într-o procedură cuprinsă în norme cu caracter sanitar-veterinare. Legea nr. 42/2004, ce reglementează-activitatea sanitară-veterinară, nu prevede calea de atac a unor asemenea acte în contencios administrativ, iar procesul-verbal de sechestru este determinat de procedura tehnică de recoltare de probe cuprinsă în Ordinul M.A.A.P.

nr. 234/2001. Carnea infestată cu Salmonela nu putea fi admisă la import, față de analizele efectuate, astfel încât procesul-verbal de sechestru emis în cadrul acestei proceduri reglementate de Legea nr. 42/2004, nu este un act administrativ supus unei eventuale contestări, conform Legii nr. 29/1990. Așa fiind, în mod corect instanța de fond a considerat acțiunea formulată, ca inadmisibilă, astfel că recursul declarat, va fi respins, în baza art. 312 C. proc. civ.

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C.A. SRL Arad, împotriva sentinței civile nr. 418 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-09-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2800/2003
următoarele: - reclamanta deține în patrimoniul său un număr de utilaje industriale, de personal propriu calificat și a supus prelucrării carnea de pui importată însă pentru a beneficia de facilitățile prevăzute la art.6 lit.„b” din Ordonan
ÎCCJ 2004-04-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1508/2004
sentința atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Printr-o nouă acțiune, înregistrată distinct, aceeași reclamantă a atacat decizia nr. 654 din 2 aprilie 2000 a Direcției Generale a Vămilor, solicitând restituirea
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85442)
Taxe vamale. Suspendarea executării pe baza actelor de constatare și vămuire Este inadmisibilă cererea adresată instanței de contencios administrativ pentru suspendarea executării pe baza actelor de constatare și de vămuire înainte de epuiz
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85507)
Vamă.Taxă vamală.Verificări. Prețul la care se face vânzarea unei mărfi din import este, de principiu, acela stabilit de părți și înscris în documentele de achiziție, adică prețul tranzacțional. În situația în care organele vamale au suspic
ÎCCJ 2009-01-21
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 103/2009
ului fixat, în luna octombrie a anului 2006, reclamantei i s-a adus la cunoștință că prețul produsului s-a modificat, devenind de 4,90 lei/kg. În aceste condiții pârâta întocmește o altă factură cu nr. 6214260 din 30 octombrie 2006 în care
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă