ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1709/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1709/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 15
iulie 2004, reclamanta SC S.G. SA Galați a chemat în judecată Autoritatea
Națională a Vămilor București și Direcția Regională Galați, solicitând
obligarea pârâtelor la acoperirea prejudiciului creat prin reținerea nelegală a
unei garanții vamale, prejudiciu evaluat la suma de 1.595.079.745 lei, constând
în devalorizarea sumei datorită inflației, în perioada cuprinsă între momentul
când garanția a fost constituită și momentul când a fost restituită.
În motivarea acțiunii sale,
reclamanta susține că în anul 1996 a efectuat un import de cafea, pentru care
organele vamale i-au reținut o garanție în sumă de 164.096.195 lei. În urma
contestării măsurii organului vamal, prin hotărâre rămasă irevocabilă, prin
respingerea recursului, pârâta a doua i-a restituit suma, la 15 februarie 2002,
astfel că urmează a fi obligată numai la diferența privind reactualizarea sumei
ca urmare a inflației.
Curtea de Apel Galați, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 181 din 27
septembrie 2004, a admis acțiunea și a obligat pârâta să-i plătească
reclamantei, suma de 1.528.103.794 lei, cu titlu de daune rezultate din
devalorizarea sumei reținută nelegal.
Împotriva acestei soluții a declarat
recurs, Direcția Regională Vamală Galați, în numele și pentru Autoritatea
Națională a Vămilor, susținând în esență că prețul de 1 dolar SUA/kilogram de
ness, trezește suspiciuni, că nu poate fi acuzată de conduită nelegală, atâta
timp, cât a acționat în baza unui act normativ aflat în vigoare, neatacat de
cei interesați, iar sumele au stat pe tot parcursul judecății într-un cont de
garanții deschis la Trezorerie, fără a-i produce vreun profit, astfel că nu
poate fi acuzată de îmbogățire fără justă cauză.
În subsidiar, recurenta susține că,
potrivit calculelor sale, sumele datorate ar fi de numai 884.535.873 lei.
Recursul este nefondat.
Prin sentința civilă nr. 36/F din 2
martie 2001, menținută de curtea de apel, în recurs, s-a admis acțiunea SC S.G.
SA și a fost obligată Direcția Regională Vamală Galați, la restituirea
garanției vamale de 164.096.195 lei.
Prin O.P. nr. 196 din 15 februarie
2002, pârâta a restituit garanția vamală, la valoarea nominală din momentul
constituirii acesteia.
Conduita nelegală a pârâtelor,
reținută prin sentința civilă nr. 36/2001, i-a produs reclamantei, un
prejudiciu material, cert, evaluabil în bani, determinat de devalorizarea
monedei ca urmare a inflației.
Restituirea garanției s-a efectuat
după mai mult de 5 ani din momentul reținerii.
Susținerile recurentei-pârâte
privitoare la subevaluarea prețului cafelei, pun în discuție aspecte irevocabil
soluționate prin hotărârile enunțate, privitoare la legalitatea reținerii
garanției vamale, motiv pentru care se vor înlătura.
Cu privire la cuantumul prejudiciului,
recurenta susține că evaluarea prejudiciului ar trebui făcută după indicii de
inflație pentru produse alimentare, și nu pentru produse nealimentare.
Această susținere nu poate fi
reținută, întrucât în speță, nu se cere restituirea echivalentului în bani al
unor produse alimentare sau nealimentare, ci acoperirea prejudiciului cauzat de
reținerea nelegală a unei sume de bani, întrucât garanția a fost constituită în
bani, și nu în produse.
În aceste condiții, indicii în
raport cu care se face evaluarea prejudiciului, sunt indicii prețurilor de
consum, iar calculul după acești indici este de 1.528.103.794 lei.
Având în vedere cele mai sus expuse,
urmează ca recursul declarat de pârâtă să fie respins ca nefondat.
În baza art. 274 C. proc. civ.,
recurenta va fi obligată să-i plătească intimatei-reclamante, cheltuielile de
judecată din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Direcția Regională Vamală Galați, în nume propriu și în numele Autorității Naționale
a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 184 din 27 septembrie 2004, a Curții
de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurentele să-i plătească
intimatei-reclamante, SC S.G. SA, Galați, suma de 50.000.000 lei cheltuieli de
judecată.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 martie 2005.