ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 728/2005

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată și

înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestatoarea SC U.T. SA

a solicitat anularea deciziei civile nr. 3600/2003, pronunțată de această

instanță, pe calea contestației în anulare, în condițiile art. 318 C. proc.

civ.

În motivarea contestației,

contestatoarea a susținut că dezlegarea dată în recurs este rezultatul unei

greșeli materiale și că instanța a omis să cerceteze toate motivele de casare.

Astfel, contestatoarea a arătat că:

- greșit s-a reținut că potrivit

H.G. nr. 704/1993, creanțele reactivate sunt generatoare de venit impozabil;

- actul juridic dedus judecății era

altul, respectiv acela de a determina dacă în cauză a existat sau nu o creanță

reactivată și dacă titlurile de participare reprezintă venit sau o investiție

financiară aducătoare de venit.

- instanța nu s-a pronunțat asupra

unui mijloc de apărare, respectiv asupra expertizei efectuate în cauză.

Analizând contestația în anulare,

prin prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile procedurale

aplicabile, Curtea o va respinge, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare, astfel cum

este reglementată în prezent de Codul de procedură civilă, reprezintă o cale

extraordinară de atac, de retractare, care poate fi exercitată în cazurile

expres și limitativ prevăzute în art. 317 - 318 C. proc. civ.

Contestatoarea și-a întemeiat

contestația, pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

Potrivit textului de lege mai sus

invocat: „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație,

când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,

respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.

În ceea ce privește „greșeala

materială”, la care textul procedural se referă, aceasta vizează, așa cum în

mod constant s-a statuat în doctrină și în jurisprudență, greșeli materiale cu

caracter procedural sau confundarea unor elemente importante sau a unor date

materiale. În nici un caz textul legal nu vizează stabilirea eronată a

situației de fapt, aprecierea greșită a probelor sau modul în care instanța a

înțeles să interpreteze o dispoziție legală, deoarece în acest fel s-ar ajunge

pe o cale ocolită, la o rejudecare a recursului, ceea ce contravine

principiilor procedurale ce guvernează căile de atac în materie civilă.

De aceea, art. 318 C. proc. civ.,

fiind un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie

interpretată extensiv.

Or, așa cum rezultă din cuprinsul

contestației în anulare formulată în cauza de față, motivele invocate se referă

exclusiv la probleme de fond cu privire la aprecierea probelor, și

interpretarea dispozițiilor legale aplicabile, ceea ce, însă, nu reprezintă

„greșeli materiale”, în sensul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ.

Cât privește susținerea

contestatoarei, în sensul că instanța a omis să cerceteze toate motivele de

recurs invocate, Curtea urmează a constata că este neîntemeiată, în raport cu

considerentele deciziei contestate, din care rezultă cu certitudine că instanța

de recurs a analizat toate motivele de casare, procedând la o sistematizare a

lor.

În acest caz, pentru a fi admisibilă

contestația în anulare, instanța trebuie să nu fi examinat un anumit motiv de

casare, ceea ce, însă, nu s-a întâmplat cu ocazia soluționării recursului, prin

decizia contestată.

Așa cum s-a arătat, toate motivele

de recurs invocate au fost analizate, sistematizarea lor fiind făcută de

instanță, ca urmare a legăturii logice existente între ele.

În consecință, în raport cu cele mai

sus susținute, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de SC U.T. SA împotriva deciziei nr. 3600 din 30 octombrie 2003, a

Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 februarie 2005.