ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2863/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 1 noiembrie 2001, reclamantul C.L. a chemat în judecată A.P.P.S. (C.S.), contestând organizarea și rezultatele concursului din 28 iulie 1999 și solicitând obligarea pârâtei să-l angajeze pe post de inginer silvic în structura TESA din cadrul C.S. În motivarea cererii, reclamantul a susținut că notele obținute în urma susținerii concursului au fost acordate preferențial, în final fiind admis contracandidatul său, care nu îndeplinea condițiile minime de vechime în domeniul gospodăririi silvice. Prin sentința civilă nr. 181 din 17 iunie 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea, ca inadmisibilă, reținând că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

S-a reținut că reclamantul nu a îndeplinit obligația legală a exercitării recursului grațios înainte de a se adresa instanței, pentru anularea concursului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul C.L., susținând într-o primă critică, că instanța fondului nu s-a pronunțat efectiv asupra probei cu martori solicitată, tocmai pentru a dovedi că în cursul audienței la directorul C.S., a criticat modul defectuos de desfășurare a concursului, ceea ce în opinia sa echivalează cu demersul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Recurentul a mai arătat că s-a adresat în scris, conducerii C.S., la 5 iunie 2000, cât și Secretariatului General al Guvernului, la 2 august 2000, sesizând aceleași neregularități, toate aceste demersuri fiind făcute în cadrul termenului de un an de la afișarea rezultatelor concursului (9 august 1999). În fine, recurentul a mai criticat hotărârea instanței de fond, pentru omisiunea de a se pronunța în legătură cu capătul de cerere privind constatarea ilegalității prin care i-au fost întrerupte relațiile de muncă. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate, în raport cu criticile formulate, urmează a se reține că acestea nu se justifică. Solicitând să se constate nelegalitatea concursului organizat pentru ocuparea unui post de inginer silvic, atât sub aspectul desfășurării, cât și al rezultatelor, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 29/1990.

În conformitate cu prevederile art. 5 din acest act normativ, acțiunea la instanța de contencios administrativ este condiționată de exercitarea în prealabil în procedura administrativă, procedură ce constituie o condiție de admisibilitate. Astfel fiind și cum în cauză, reclamantul nu a putut proba îndeplinirea acestei exigențe legale, în mod corect Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea, ca inadmisibilă. Contestarea verbală a modului de desfășurare a concursului în cadrul unei audiențe la Directorul C.S., ca și adresele formulate în același sens și înregistrate la Secretariatul General al Guvernului și C.S., nu îndeplinesc condițiile procedurii administrative prealabile, atât din punct de vedere al formei, cât și al termenului, ele nefiind conforme cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990.

În aceste condiții, soluția instanței de fond, de respingere a acțiunii, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, urmează a fi apreciată ca fiind dată cu aplicarea corectă a legii. De altfel, acțiunea reclamantului este și tardivă, sesizarea instanței de contencios fiind făcută cu mult peste termenul de 1 an prevăzut de art. 5 alin. ultim al Legii nr. 29/1990, față de momentul luării la cunoștință a rezultatelor concursului (9 august 1999).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.L. împotriva sentinței nr. 131 din 17 iunie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.