ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2863/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 1

noiembrie 2001, reclamantul C.L. a chemat în judecată A.P.P.S. (C.S.),

contestând organizarea și rezultatele concursului din 28 iulie 1999 și solicitând

obligarea pârâtei să-l angajeze pe post de inginer silvic în structura TESA din

cadrul C.S.

În motivarea cererii,

reclamantul a susținut că notele obținute în urma susținerii concursului au

fost acordate preferențial, în final fiind admis contracandidatul său, care nu

îndeplinea condițiile minime de vechime în domeniul gospodăririi silvice. Prin

sentința civilă nr. 181 din 17 iunie 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea,

ca inadmisibilă, reținând că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii

procedurii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

S-a reținut că reclamantul

nu a îndeplinit obligația legală a exercitării recursului grațios înainte de a

se adresa instanței, pentru anularea concursului.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul C.L., susținând într-o primă critică, că instanța fondului

nu s-a pronunțat efectiv asupra probei cu martori solicitată, tocmai pentru a

dovedi că în cursul audienței la directorul C.S., a criticat modul defectuos de

desfășurare a concursului, ceea ce în opinia sa echivalează cu demersul prevăzut

de art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Recurentul a mai arătat că

s-a adresat în scris, conducerii C.S., la 5 iunie 2000, cât și Secretariatului

General al Guvernului, la 2 august 2000, sesizând aceleași neregularități, toate

aceste demersuri fiind făcute în cadrul termenului de un an de la afișarea

rezultatelor concursului (9 august 1999).

În fine, recurentul a mai

criticat hotărârea instanței de fond, pentru omisiunea de a se pronunța în

legătură cu capătul de cerere privind constatarea ilegalității prin care i-au

fost întrerupte relațiile de muncă.

Analizând legalitatea și

temeinicia sentinței pronunțate, în raport cu criticile formulate, urmează a se

reține că acestea nu se justifică.

Solicitând să se constate

nelegalitatea concursului organizat pentru ocuparea unui post de inginer

silvic, atât sub aspectul desfășurării, cât și al rezultatelor, reclamantul

și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 29/1990.

În conformitate cu prevederile

art. 5 din acest act normativ, acțiunea la instanța de contencios administrativ

este condiționată de exercitarea în prealabil în procedura administrativă,

procedură ce constituie o condiție de admisibilitate.

Astfel fiind și cum în

cauză, reclamantul nu a putut proba îndeplinirea acestei exigențe legale, în

mod corect Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea, ca inadmisibilă.

Contestarea verbală a

modului de desfășurare a concursului în cadrul unei audiențe la Directorul C.S., ca și adresele formulate în același sens și înregistrate la Secretariatul General al Guvernului și C.S., nu îndeplinesc condițiile procedurii administrative

prealabile, atât din punct de vedere al formei, cât și al termenului, ele

nefiind conforme cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990.

În aceste condiții, soluția

instanței de fond, de respingere a acțiunii, ca inadmisibilă, pentru

neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, urmează a fi apreciată ca fiind

dată cu aplicarea corectă a legii.

De altfel, acțiunea

reclamantului este și tardivă, sesizarea instanței de contencios fiind făcută cu

mult peste termenul de 1 an prevăzut de art. 5 alin. ultim al Legii nr. 29/1990,

față de momentul luării la cunoștință a rezultatelor concursului (9 august

1999).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.L. împotriva sentinței nr. 131 din 17 iunie 2003 a Curții de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 aprilie 2005.