ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1880/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 7 octombrie 2005 și precizată la 20 iulie 2007, reclamanta M.M. a chemat în judecată A.N.A.F., Municipiul Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara, Primăria și Primarul Municipiului Timișoara și Prefectura Județului Timiș, solicitând: - constatarea nulității concursului organizat la 7-8 septembrie 2005 pentru ocuparea funcției de director executiv la Consiliul Local Timișoara, Direcția edilitară; - anularea actului administrativ prin care a fost declarat câștigătorul concursului; - anularea actului administrativ prin care i-a fost acordată nota la proba scrisă și obligarea primei pârâte la acordarea notei corecte; - obligarea primei pârâte la organizarea unui nou concurs, în situația anulării concursului, sau, în cazul respingerii acestei cereri, obligarea primarului de a o numi în funcția de director executiv la Direcția edilitară.

Prin sentința civilă nr. 53 din 26 martie 2007, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea ca neîntemeiată față de A.N.A.F. și pentru lipsa calității procesuale pasive față de Consiliul Local Timișoara. Hotărârea a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4355 din 13 noiembrie 2007 prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru analizarea tuturor motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă. În fond după casare, prin sentința civilă nr. 245 din 6 octombrie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea și a constatat nulitatea concursului organizat în perioada 6-7 septembrie 2005 și a actelor emise cu prilejul organizării acestuia, dispunând totodată anularea Ordinului nr. 3550 din 11 august 2005 emis de A.N.A.F.

. Instanța a respins în rest acțiunea și a dispus obligarea agenției la 400 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 1209/2003 privind publicarea în Monitorul Oficial, cu cel puțin 30 de zile înainte de data organizării concursului, a condițiilor de desfășurare. De asemenea, instanța a constatat că ordinul nr. 3559/2005 de constituire a comisiei de concurs, a comisiei de soluționare a contestațiilor și a secretariatului comisiei nu a respectat dispozițiile H.G. nr. 1209/2003, nefiind desemnați ca membri ai comisiei funcționari publici din cadrul agenției și fiind numiți doar 4 și nu 5 membri în comisia de soluționare a contestațiilor.

Celelalte solicitări ale reclamantei au fost considerate neîntemeiate, cu motivarea că anularea notei la proba scrisă a concursului și acordarea notei corecte exced competenței instanței de judecată, care nu se poate subroga atribuțiilor comisiilor de concurs și respectiv, de soluționare a contestațiilor. Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanta M.M. și pârâta A.N.A.F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a invocat greșita respingere a cererilor privind refacerea punctajului pentru proba scrisă cu acordarea notei legal cuvenite, încadrarea în funcția de director executiv la Direcția edilitară și plata despăgubirilor materiale și a daunelor morale. Sub acest aspect, reclamanta a arătat că nota legal cuvenită pentru lucrarea scrisă este de 77,3 puncte, mai mare decât a candidatului declarat câștigător al concursului, care a primit 70 de puncte.

Întrucât nu a putut participa la interviu datorită modalității de organizare a concursului, reclamanta a solicitat a i se acorda punctajul maxim de 100 puncte, urmând a se constata ca fiind nota finală de concurs 177,3 puncte, mai mare decât punctajul obținut de candidatul declarat câștigător. În recursul declarat de A.N.A.F. s-a învederat faptul că, referitor la concursul în cauză nu au fost aplicabile prevederile H.G. nr. 1209/2003, ci dispozițiile O.U.G. nr. 51/2005 privind unele măsuri, pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, aprobate prin Legea nr. 130/2005.

Astfel, întrucât actul normativ susmenționat prevede publicarea în Monitorul Oficial a condițiilor de desfășurare a concursului cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită, pârâta a respectat termenul legal, data publicării fiind 11 august 2005, iar concursul fiind organizat la 7 septembrie 2005. Printr-un alt motiv de recurs, pârâta a arătat că ordinul nr. 3550/2005, privind numirea comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestațiilor, aprobarea condițiilor de participare la concurs și a bibliografiei, a fost eronat anulat, întrucât reprezentanții A.N.A.F. au fost desemnați dintre funcționarii publici din cadrul Prefecturii j udețului Timiș, unul dintre membrii comisiei deținând o funcție echivalentă celei pentru care s-a organizat concursul.

Referitor la procesul verbal din 12 septembrie 2005, pârâta a precizat că toți cei 5 membri ai comisiei au soluționat contestația reclamantei și au transmis rezultatul prin secretariatul comisiei, împrejurarea că unul dintre membri a omis să semneze unul din procesele-verbale întocmite în etapa desfășurării concursului neconstituind motiv de anulare a concursului , potrivit H.G. nr. 1209/2003. În fine, pârâta a criticat soluția de anulare a concursului și a actelor emise cu prilejul organizării acestuia și față de faptul că nu a fost citată în cauză, pentru opozabilitate, persoana declarată câștigătoare. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Curtea va constata ca fiind întemeiate criticile formulate de pârâtă, în care sens, va admite recursul declarat de aceasta, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea ca neîntemeiată, urmând ca totodată să respingă ca nefondat recursul formulat de reclamantă. Astfel, instanța de fond a reținut în mod greșit nelegalitatea organizării concursului din 7 septembrie 2005 pentru ocuparea funcției publice de director executiv la Direcția edilitară din cadrul Consiliului Local Timișoara, în raport de dispozițiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 1209/2003 potrivit cărora condițiile de desfășurare urmau a fi publicate în Monitorul Oficial cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării concursului.

Pentru acest concurs, A.N.A.F. a avut în vedere prevederile derogatorii ale art. 2 din O.U.G. nr. 51/2005, aprobată prin Legea nr. 130/2005, în conformitate cu care condițiile de desfășurare a concursurilor organizate de autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1, cum este și cazul Consiliului Local Timișoara, se publică în Monitorul Oficial al României partea a III-a cu cel puțin 15 zile înainte de data desfășurării concursului. Or, pârâta a respectat acest termen, pentru concursul organizat la 7 septembrie 2005, proba scrisă, fiind asigurată publicitatea în Monitorul o ficial prin anunțul din 11 august 2005. Nici cel de-al doilea motiv de nelegalitate nu a fost corect reținut de instanța de fond, Ordinul nr. 3550 din 11 august 2005 prin care s-au constituit comisia de concurs și cea de soluționare a contestațiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor H.G.

nr. 1209/2003, respectiv pe baza Regulamentului de organizare și desfășurare a concursurilor, prevăzut în anexa 1 din această hotărâre. Astfel, instanța de fond a constatat nelegalitatea concursului față de componența celor două comisii, reținând că membrii acestora nu erau funcționari publici din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Or, pârâta a precizat faptul că a desemnat în comisii ca reprezentanți ai săi, prin aplicarea regulilor generale privind mandatul de reprezentare, funcționari publici din cadrul Prefecturii Județului Timiș cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1209/2003 privind deținerea de cel puțin un membru a funcției de director executiv, funcție echivalentă celei pentru care s-a organizat concursul.

Curtea constată că au fost respectate prevederile legale în privința organizării concursului din 7 septembrie 2005, reclamanta, clasată a treia, fiind declarată respinsă după proba scrisă, ca și după soluționarea contestației, omisiunea semnării procesului-verbal de notare de către unul dintre cei 5 membri ai comisiei de contestație neconstituind, potrivit H.G. nr. 1209/2003, motiv de anulare a concursului. Referitor la notarea lucrării scrise a reclamantei, instanța de fond a reținut în mod întemeiat că nu este competentă să modifice notele acordate de comisia de concurs, neputându-se substitui persoanelor cărora le revine, în baza normelor legale în vigoare, atribuția de a realiza evaluarea tezelor și acordarea notelor.

Potrivit legii, este supusă controlului judiciar numai procedura de organizare și desfășurare a concursului, fără ca instanța de judecată să poată realiza ea însăși evaluarea lucrărilor și să acorde note, activități ce constituie prerogativa exclusivă a comisiilor de concurs. Din acest punct de vedere, apar ca nefondate criticile formulate de reclamantă referitoare la anularea notei și acordarea altui punctaj, cu consecința de a fi ea declarată câștigătoarea concursului. În raport de cele expuse mai sus, Curtea, constatând că au fost respectate dispozițiile legale privind organizarea și desfășurarea concursului din 5 septembrie 2005 pentru funcția publică de director executiv la Direcția edilitară din cadrul Consiliului Local Timișoara, va dispune, respingând recursul reclamantei și admițând recursul formulat de pârâtă, casarea sentinței atacate și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.M. împotriva sentinței nr. 245 din 6 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de A.N.A.F. împotriva sentinței nr. 245 din 6 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, casează sentința atacată și pe fond respinge acțiunea formulată de reclamanta M.M., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2009