ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2034/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2034/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 iunie 2003, reclamanta Asociația C.A. a chemat în judecată Guvernul României, solicitând anularea H.G. nr. 143/2003 (M. Of. nr. 151/10.03.2003). În motivarea cererii se arată că Hotărârea de Guvern stabilește procentul ce urmează a fi aplicat pentru calculul remunerației cuvenită artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme, pentru anul 2002, prin aceasta încălcându-se principiul neretroactivității legii. Se mai susține că, în mod greșit au fost incluse în hotărâre, organismele de televiziune, între utilizatorii care intră în sfera sa de aplicare, deoarece aceștia nu folosesc în realizarea și emiterea programelor lor, fonograme, ci fixări audiovizuale.
Hotărârea respectivă presupune obligativitatea gestionării colective a drepturilor conexe, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. 8/1996. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1898 din 12 noiembrie 2003, a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate. Instanța a apreciat că, prin hotărârea atacată nu se produce vreun prejudiciu, reclamantei, al cărui obiect de activitate nu se încadrează în categoria utilizatorilor, neavând drepturi și obligații rezultate din această hotărâre. Împotriva acestei soluții a declarat recurs, reclamanta Asociația C.A., susținând în esență că potrivit statutului are obligația de a acționa în interesul membrilor săi, inclusiv de a promova acțiuni în justiție.
De asemenea, că vătămarea interesului legitim al recurentei rezidă în împiedicarea sa de a beneficia de cadrul creat de O.U.G. nr. 26/2000. Recursul este fondat. Dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, prevăd dreptul și obligația acestor organisme de a urmări crearea cadrului necesar pentru urmărirea unui interes general și de grup. În aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 și ale O.U.G. nr. 26/2000, a fost adoptat statutul Asociației C.A., în care se precizează interesul general și de grup urmărit de această asociație. Astfel, art. 4 menționează la scopurile Asociației C.A., promovarea aplicării unor îmbunătățiri necesare legislației curente în audiovizual.
Art. 17, la îndatoririle Asociației C.A., precizează și acționarea în sensul apărării intereselor membrilor în relația cu inițiative sau acte legislative și reglementative relative în mod direct sau indirect în domeniul audiovizual. Prevederile sus-citate demonstrează faptul că recurenta are obligația statutară de a acționa în interesul membrilor săi, inclusiv de a promova acțiuni în justiție. Vătămarea interesului legitim al recurentei rezidă în împiedicarea sa de a beneficia de cadrul creat de O.U.G. 26/2000, în sensul urmăririi unui interes general sau de grup, și anume, interesul de grup al membrilor Asociației C.A. și interesul general de a se adopta o legislație necesară dezvoltării domeniului audiovizual.
Este greșită interpretarea instanței de fond. în sensul că H.G. nr. 143/2003 instituie drepturi și obligații. numai pentru membrii Asociației C.A., neafectând drepturi ale reclamantei-recurente. Chiar dacă un act normativ nu instituie drepturi și obligații în sarcina unei persoane juridice, aceasta nu exclude posibilitatea ca același act să încalce drepturile acelei persoane juridice reglementate prin alte acte legislative. În ipoteza în care s-ar accepta teza lipsei calității procesuale active a reclamantei-recurente în atacarea actului administrativ contestat, s-ar ajunge la soluția profund inechitabilă a înlăturării din rândul celor îndreptățiți să atace în justiție, respectiva reglementare, a persoanei împuternicite să negocieze și să reprezinte utilizatorii.
Așa fiind, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Asociația C.A. împotriva sentinței civile nr. 1898 din 12 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.