ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2892/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 176 din 20

februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești s-a respins recursul

declarat de petentul B.A., împotriva deciziei penale nr. 4 din 13 ianuarie 2004

a Tribunalului Prahova, pronunțată în dosarul nr. 241/2004 și a fost obligat

recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs petentul B.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a

solicitat casarea hotărârilor pronunțate și pe fond admiterea contestației în

anulare.

Recursul este inadmisibil.

Contestația în anulare, formulată în

baza prevederilor art. 386 lit. a) C. proc. pen., temei indicat de contestator în

cuprinsul contestației sale, prin care se susține că procedura de citare la

judecarea cauzei în recurs nu a fost corect îndeplinită se soluționează

printr-o decizie penală, așa cum de altfel corect s-a procedat în cauză.

Ca urmare hotărârea pronunțată nu

este supusă recursului, deoarece, numai sentințele pot fi atacate cu recurs.

Așa fiind în mod corect Curtea de

Apel Ploiești, a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestator.

Prevederile art. 392 alin. ultim C.

proc. pen., la care face referire contestatorul au aplicabilitate numai în

cazul contestației în anulare bazată, pe dispozițiile art. 386 lit. d) C. proc.

pen. (când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive

pentru aceeași faptă) și numai atunci când instanța se pronunță asupra unei

asemenea contestații printr-o sentință, ceea ce nu este cazul în speță.

Ca urmare contestatorul nu avea

deschisă calea de atac împotriva deciziei pronunțate în contestația în anulare.

Pe de altă parte recursul declarat

de contestator, împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești este și el

inadmisibil pentru că apare ca fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive.

Așa fiind Înalta Curte urmează a

respinge recursul în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a)

C. proc. pen. și a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către

stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de condamnatul B.A., împotriva deciziei penale nr. 176 din 20 februarie 2004 a

Curții de Apel Ploiești, ca inadmisibil.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 mai 2004.