ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2054/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2054/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, prin
sentința penală nr. 7 din 28 ianuarie 2005, a respins, ca nefondată, plângerea
formulată de petentul B.Șt. împotriva rezoluției nr. 373/ P din 13 octombrie
2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, precum și a rezoluției
nr. 5155/ II din 1 noiembrie 2004 a procurorului general al parchetului
menționat.
S-a reținut, că, prin
plângerea formulată la 4 octombrie 2004, B.Șt. a solicitat condamnarea lui
C.L., judecător la Judecătoria Craiova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz
în serviciu, prevăzută de art. 246 C. pen., pe motiv că aceasta ar fi sustras
din arhiva instanței dosarele civile nr. 15071/2002 al Tribunalului Dolj și nr.
686/2003 al Curții de Apel Craiova, în scopul de a nu fi trimise la Curtea de
Apel Craiova pentru soluționarea contestației în anulare formulată de petent,
precizând că judecătoarea este rudă cu părțile adverse din cauzele civile
arătate mai sus.
Prin rezoluțiile penale
menționate, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.A.L. pe
motiv că faptele penale sesizate nu există.
Analizând probatoriile
administrate în cauză, instanța de fond a constatat că într-adevăr faptele
imputate nu există, întârzierea trimiterii acestor dosare la Curtea de Apel
Craiova datorându-se altor cauze care nu au legătură cu magistratul și cu
atribuțiile sale de serviciu.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs petiționarul, invocând motivul de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază și este nelegală și netemeinică.
Recursul nu este întemeiat.
Într-adevăr, judecătorul
C.L.A. (în prezent Z.L.A.) nu a avut nici un fel de tangență cu înaintarea
dosarelor solicitate de Curtea de Apel Craiova și aceste dosare nu au dispărut
din arhivă, fiind înaintate instanței superioare la al doilea termen de
judecată când s-a și pronunțat hotărârea în contestația în anulare formulată de
petiționarul recurent împreună cu alte persoane.
Ca atare, atât rezoluțiile
procurorului cât și hotărârea de fond sunt legale și temeinice, recursul urmând
a fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.
192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul
declarat de petiționarul B.Șt. împotriva sentinței penale nr. 7 din 28 ianuarie
2005 a Curții de Apel Craiova, secția penală.
Obligă recurentul petiționar
la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 24 martie 2005.