ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.12.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6499/2004

HOTĂRÂRE
06.12.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6499/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 756

din 3 iunie 2004, Tribunalul București a condamnat pe inculpatul A.D. la

pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. și a dedus detenția de la 26

martie 2004.

Pentru a pronunța această

sentință, tribunalul a reținut că, în seara zilei de 20 martie 2004, aflându-se

în zona Bd. Nicolae Grigorescu, a folosit violența asupra părții vătămate O.M.,

sustrăgându-i telefonul mobil marca Nokia.

Fapta a fost observată de

S.C. care l-a recunoscut pe inculpat, reușind să îl rețină cu ajutorul

martorului S.G.

În urma percheziției

corporale, asupra lui A.D. s-a găsit telefonul acestuia.

Fapta este dovedită cu

declarațiile martorilor S.C. și S.G., coroborate cu declarațiile părții

vătămate O.M., precum și cu recunoașterile inculpatului.

Apelul declarat de acesta

împotriva sentinței a fost respins de Curtea de Apel București prin decizia nr.

593 din 12 august 2004.

Împotriva deciziei,

inculpatul A.D. a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei, motiv

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a făcut o

justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, conform art. 72 C. pen.

S-a avut în vedere pe de o

parte, natura și gravitatea infracțiunii de violență în vederea sustragerii

unui bun, limitele pedepsei prevăzută de lege, dar și elementele ce îl

circumstanțiază pe inculpat, lipsa de antecedente penale și recunoașterea

faptei comise.

Așa fiind, recursul va fi

respins, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Examinând cauza în raport de

dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă existența

vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu.

Se va computa arestarea

preventivă a inculpatului de la 26 martie 2004 la zi.

Conform art. 192 alin. (2)

stat.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 593 din 12

august 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 26 martie 2004 la

6 decembrie 2004.

Obligă pe recurentul

inculpat să plătească suma de 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 decembrie 2004.

Sursă