ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6090/2004

Asupra recursului în anulare

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 437

din 3 noiembrie 2003 a Judecătoriei Săveni a condamnat printre alții pe

inculpatul C.E.D. la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare, pentru

infracțiunile de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. g) (două fapte), art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin.

(1) lit. a) (două fapte), tentativă la infracțiunea de furt calificat,

prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

g), infracțiunea de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) și infracțiunea de

violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) (trei fapte), toate cu

aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) și art. 80 alin.

(1) C. pen., și înlăturarea art. 37 lit. b) din același cod.

S-a reținut, în esență, că,

în perioada noiembrie 2002 – aprilie 2003, inculpatul, împreună cu un alt

făptuitor (condamnat în cauză), a comis șase infracțiuni de furt calificat a

unor bunuri în valoare de 1.650.000 lei și trei infracțiuni de violare de

domiciliu în dauna tot atâtor părți civile.

Tribunalul Botoșani a

respins apelul declarat de inculpatul C.E.D.

Împotriva hotărârilor

pronunțate procurorul general a declarat recurs în anulare întrucât instanțele

au dispus ca inculpatul să execute mai puțin cu 2 ani închisoare.

Recursul în anulare este

întemeiat.

Conform dispozițiilor art.

83 C. pen., dacă în termenul de încercare, cel condamnat a săvârșit din nou o

infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după

expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată dispunând

executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată

pentru noua infracțiune.

De asemenea, potrivit art. 7

din Legea nr. 543/2002, persoanele grațiate care, în curs de 3 ani, săvârșesc

cu intenție o nouă infracțiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru

acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare

a aplicării acestei legi.

Din fișa de cazier judiciar,

din copiile hotărârilor anexate la recursul în anulare și actele de la dosarul

cauzei, se constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 93

din 13 aprilie 2000 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare,

inculpatul C.E.D. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de

furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen., săvârșită în perioada septembrie

– noiembrie 1999. Totodată, s-a dispus conform art. 81 și art. 82 C. pen.,

suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.

Prin decizia nr. 2923 din 6

iunie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, a fost admis recursul

în anulare și redus termenul de încercare de la 5, la 4 ani închisoare.

Ulterior, pedeapsa de 2 ani

închisoare a fost grațiată integral și condiționat prin Legea nr. 543/2002.

Prin sentința penală nr. 390

din 25 noiembrie 2002 a Judecătoriei Săveni, modificată în apel prin decizia

penală nr. 213/ A din 25 martie 2003 a Tribunalului Botoșani, rămasă definitivă

prin nerecurare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 luni

închisoare, pentru două infracțiuni, prevăzute de art. 208 alin. (1) și

respectiv, art. 208 alin. (1), art. 209 lit. a) și c), cu aplicarea art. 74

lit. b) și c), art. 76 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen., săvârșite în

perioada februarie – mai 2002.

Totodată, în baza art. 83 C.

pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 93 din 13 aprilie 2000 a

Judecătoriei Săveni, iar conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a dispus

grațierea acesteia.

În cauza de față,

infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost comise în perioada

noiembrie 2002 – aprilie 2003, deci în termenul de încercare a suspendării

condiționate a executării pedepsei anterioare de 2 ani închisoare și în

termenul de grațiere condiționată de 3 ani.

În această situație, trebuia

conform art. 83 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002, să se revoce

suspendarea și grațierea condiționată a executării pedepsei, de 2 ani

închisoare și să se dispună ca inculpatul să execute această pedeapsă de 2 ani

închisoare, alături de pedeapsa de 10 luni închisoare, aplicată în cauză, deci

în total 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Neprocedând astfel, prima

instanță a pronunțat o hotărâre contrară legii, greșeală care nu a putut fi

îndreptată în apel, în lipsa unui apel al procurorului.

Greșeala menționată

constituind cazul de recurs în anulare prevăzut de art. 410 alin. (1), partea

I, pct. 7

1

, teza I C. proc. pen., urmează ca în baza art. 414

1

și art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a se admite recursul în

anulare și casa hotărârile atacate numai cu privire la omisiunea aplicării art.

83 C. pen. și greșita aplicare a prevederilor art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Rejudecând cauza în limitele

casării:

În baza art. 83 C. pen., se

va revoca suspendarea executării pedepsei, iar în baza art. 7 din Legea nr.

543/2002 revoca grațierea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 93 din 13 aprilie 2000 a Judecătoriei Săveni și a

dispune executarea acestei pedepse, pe lângă pedeapsa de 10 luni închisoare,

aplicată în cauză, prin sentința penală nr. 437 din 3 noiembrie 2003 a aceleași

judecătorii, urmând ca inculpatul să execute 2 ani și 10 luni închisoare, cu

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate se vor menține.

Din durata pedepsei

aplicate, urmează a se deduce timpul executat, de la 21 ianuarie 2004, la 17

august 2004, când a fost liberat condiționat.

Ca urmare a celor de mai

sus, se va anula mandatul de executare din 9 ianuarie 2004 și se va dispune

emiterea unui nou mandat, pentru pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.

Onorariul de avocat oficiu

urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 437 din 3

noiembrie 2003 a Judecătoriei Săveni și deciziei penale nr. 823 din 16

decembrie 2003 a Tribunalului Botoșani, privind pe inculpatul C.E.D.

Casează hotărârile atacate

numai cu privire la omisiunea aplicării art. 83 C. pen., și greșita aplicarea a

prevederilor art. 1 din Legea nr. 543/2002.

În baza art. 83 C. pen.,

revocă suspendarea pentru pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 93 din 13 aprilie 2000 a Judecătoriei Săveni definitivă prin decizia

penală nr. 2923 din 6 iunie 2001 a Curții Supreme de Justiție.

În baza art. 7 din Legea nr.

543/2002 revocă grațierea condiționată a pedepsei de 2 ani închisoare.

Dispune ca pedeapsa de 2 ani

închisoare să fie executată de inculpat alături de pedeapsa rezultantă de 10

luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 437 din 3 noiembrie 2003 a

Judecătoriei Săveni, urmând ca inculpatul C.E.D. să execute 2 ani și 10 luni

închisoare.

Face aplicarea dispozițiilor

art. 71 și art. 64 C. pen.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada executată de la 21 ianuarie 2004 la 17 august 2004.

Anulează mandatul de

executare nr. 969 din 9 ianuarie 2004 și dispune emiterea unui nou mandat

pentru pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare.

Onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 600.000 lei, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 noiembrie 2004.