ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6237/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 216

din 16 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul penal nr. 1406/2004

au fost condamnați inculpații:

1.

P.A.M.

la

pedepsele de:

- 7 ani închisoare pentru

săvârșirea în calitate de coautor a infracțiunii calificate de tâlhărie prevăzută

de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de

către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă penală prevăzută de art.

78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, și

- 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de port fără drept de cuțit în loc public, faptă penală

prevăzută și pedepsită de art. 1

1

pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., fiind menținută liberarea condiționată

pentru restul rămas neexecutat de 658 zile din condamnarea anterioară la

pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1452/2002 a

Judecătoriei Mehedinți (încarcerat la 9 noiembrie 2000 și liberat condiționat

la 20 ianuarie 2004) și în consecință, în baza art. 33 și art. 34 alin. (1) lit.

b) C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menționate aplicate în cauză

dispunându-se ca inculpatul să execute în final în regim de detenție pedeapsa

rezultantă de 7 ani închisoare.

2.

D.V.D.

la

pedeapsa de:

- 4 ani închisoare pentru

participarea în calitate de coautor la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

sus-menționată, faptă penală prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.; în

baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocat beneficiul

grațierii pentru condamnarea anterioară la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă

aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 2853 din 19 octombrie 2000

a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, dispunându-se în final să execute în

cumul aritmetic 4 ani închisoare și 3.000.000 lei amendă penală.

Pentru ambii inculpați s-a

făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., fiind menținută arestarea

preventivă în cauză și au fost computate din pedepsele aplicate perioadele

executate cu începere de la 2 februarie 2004 la zi (în primul caz) și respectiv

1 februarie 2004 la zi (în cel de al doilea caz).

A fost obligat inculpatul P.A.M.

la 27.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC A. SA, sucursala Mehedinți.

De asemenea, în solidar

inculpații P.A.M. și D.V.D. au fost obligați la 40.000.000 lei daune morale

către partea civilă B.F.M.

Au fost obligați inculpații

și la câte 2.000.000 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care

400.000 lei onorariu apărător din oficiu, către Baroul de Avocați Mehedinți,

avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că, în noaptea de 31 ianuarie – 1 februarie 2004, inculpații

P.A.M. și D.V.D. au amenințat cu un cuțit și exercitat violențe fizice asupra

părții vătămate B.F.M., sustrăgându-i autoturismul proprietate personală care a

fost condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.M. deși nu avea permis

de conducere. Autoturismul a fost avariat prin izbire de un pod imediat după

sustragere și inculpații au părăsit locul accidentului.

Incidentul a avut loc în

stradă, în fața discotecii organizate în Căminul Cultural din localitatea

Izvorul Bărzii în condițiile în care partea vătămată a refuzat să-i transporte

în localitatea învecinată pe inculpați, care se aflau sub influența băuturilor

alcoolice.

Contravaloarea avariilor la

autoturism, în sumă de 27.000.000 lei a fost achitată părții civile de către SC

A. SA, sucursala Mehedinți, în baza contractului de asigurare facultativă

pentru răspundere civilă auto nr. 0935439/2003.

Situația de fapt arătată mai

sus a fost întemeiată pe procesul-verbal de cercetare la fața locului și

fotografiile judiciare întocmite cu această ocazie plângerea și declarațiile

părții vătămate, declarațiile inculpaților și procesele-verbale de confruntare,

precum și depozițiile martorilor: S.S., G.D., F.C., L.V., N.G.I., P.D., I.B.M.

și M.I., care se coroborează cu adresa nr. 2435396/2004 a S.E.I.F. Mehedinți,

atestând că inculpatul P.A.M. nu figurează cu permis de conducere.

Împotriva sentinței au

declarat apel în termen ambii inculpați, invocând nelegalitatea și netemeinicia

acesteia pe motiv că inculpatul D.V.D. nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie,

iar pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu dispozițiile art. 72 și

următoarele C. pen.

Curtea de Apel Craiova prin

decizia penală nr. 420 din 27 septembrie 2004 a respins ca nefondate apelurile

declarate de inculpați, pe care i-au obligat la cheltuieli judiciare către

stat.

A dedus în continuare durata

reținerii și arestării preventive pentru inculpați cu începere de la 16 iunie

2004 la zi, potrivit art. 381 C. proc. pen.

În motivarea deciziei

instanța de apel a arătat că:

În mod corect s-a reținut de

câte prima instanță pe baza probatoriilor administrate în cauză, inclusiv

recunoașterea parțială a celor 2 inculpați că și-au însușit autoturismul părții

vătămate, pe timp de noapte, într-un loc public, prin amenințări cu un cuțit și

exercitarea de violențe fizice, în stradă, în prezența tinerilor ce participau

la discoteca organizată în localitatea Izvorul Bîrzii, după care s-au deplasat

cu acesta până a fost avariat prin izbire de un pod, în condițiile în care autoturismul

a fost condus de inculpatul P.A.M., fără a avea permis de conducere, fapte

penele ce realizează elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.

211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen. și în ceea

ce-l privește pe inculpatul P.A.M. și a infracțiunii prevăzută de art. 78 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 1

1

pct. 1 din Legea nr. 61/1991,

cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen.

Cu privire la coinculpatul D.V.D.,

pe baza depozițiilor martorilor S.S., G.D., F.C., L.V. și N.G.I., care au

asistat nemijlocit la incidentul dintre părți, care se coroborează cu cele ale

părții vătămate, s-a stabilit că a agresat partea vătămată, luând-o cu ambele mâini

de piept și trăgând-o cu forța din autoturism, iar după aceasta și-a recuperat

pe moment cheile, i le-a smuls cu forța din mână, așezându-se pe locul

șoferului pentru a pleca cu mașina în pofida opoziției părții vătămate care

trăgea cu mâinile de portieră, ținută din interior de către inculpatul amintit.

Deci este dovedită vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

reținută în sarcina sa de către prima instanță.

Pedeapsa de 4 ani închisoare

aplicată acestui inculpat, respectiv de 7 ani închisoare aplicată pentru

coinculpatul P.A.M., recidivist, se află în concordanță cu dispozițiile art. 72

și urm. C. pen.

Ca atare, este neîntemeiată

și critica formulată de inculpați privind individualizarea pedepselor.

Decizia curții de apel a

fost atacată cu recurs de către inculpatul D.V.D. pentru aceleași motive invocate

în apel, susținându-se că:

săvârșit infracțiunea de tâlhărie;

prea mari în raport cu dispozițiile art. 72 și urm. C. pen.

Recursul declarat de

inculpat este nefondat.

Analizând actele și

lucrările de la dosar se constată că atât instanța de fond și cea de apel au

reținut o situație de fapt corectă pe baza probelor administrate în cauză din

care rezultă că inculpatul D.V.D. prin violență a sustras împreună cu celălalt

inculpat autoturismul părții vătămate, iar pedeapsa aplicată a fost

individualizată cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen.

Cum din examinarea cauzei în

raport cu dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă

existența vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din

oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce la zi arestarea

preventivă.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul D.V.D. împotriva deciziei penale nr. 420 din 27

septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata arestării preventive de la 1 februarie 2004 la 24 noiembrie

2004.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 noiembrie 2004.