ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6237/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 216 din 16 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul penal nr. 1406/2004 au fost condamnați inculpații: 1. P.A.M. la pedepsele de: - 7 ani închisoare pentru săvârșirea în calitate de coautor a infracțiunii calificate de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă penală prevăzută de art. 78 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002, și - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept de cuțit în loc public, faptă penală prevăzută și pedepsită de art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., fiind menținută liberarea condiționată pentru restul rămas neexecutat de 658 zile din condamnarea anterioară la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1452/2002 a Judecătoriei Mehedinți (încarcerat la 9 noiembrie 2000 și liberat condiționat la 20 ianuarie 2004) și în consecință, în baza art. 33 și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menționate aplicate în cauză dispunându-se ca inculpatul să execute în final în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

2. D.V.D. la pedeapsa de: - 4 ani închisoare pentru participarea în calitate de coautor la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie sus-menționată, faptă penală prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.; în baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocat beneficiul grațierii pentru condamnarea anterioară la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 2853 din 19 octombrie 2000 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, dispunându-se în final să execute în cumul aritmetic 4 ani închisoare și 3.000.000 lei amendă penală. Pentru ambii inculpați s-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., fiind menținută arestarea preventivă în cauză și au fost computate din pedepsele aplicate perioadele executate cu începere de la 2 februarie 2004 la zi (în primul caz) și respectiv 1 februarie 2004 la zi (în cel de al doilea caz).

A fost obligat inculpatul P.A.M. la 27.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC A. SA, sucursala Mehedinți. De asemenea, în solidar inculpații P.A.M. și D.V.D. au fost obligați la 40.000.000 lei daune morale către partea civilă B.F.M. Au fost obligați inculpații și la câte 2.000.000 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei onorariu apărător din oficiu, către Baroul de Avocați Mehedinți, avansat din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în noaptea de 31 ianuarie – 1 februarie 2004, inculpații P.A.M. și D.V.D. au amenințat cu un cuțit și exercitat violențe fizice asupra părții vătămate B.F.M., sustrăgându-i autoturismul proprietate personală care a fost condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.M.

deși nu avea permis de conducere. Autoturismul a fost avariat prin izbire de un pod imediat după sustragere și inculpații au părăsit locul accidentului. Incidentul a avut loc în stradă, în fața discotecii organizate în Căminul Cultural din localitatea Izvorul Bărzii în condițiile în care partea vătămată a refuzat să-i transporte în localitatea învecinată pe inculpați, care se aflau sub influența băuturilor alcoolice. Contravaloarea avariilor la autoturism, în sumă de 27.000.000 lei a fost achitată părții civile de către SC A. SA, sucursala Mehedinți, în baza contractului de asigurare facultativă pentru răspundere civilă auto nr. 0935439/2003.

Situația de fapt arătată mai sus a fost întemeiată pe procesul-verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare întocmite cu această ocazie plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților și procesele-verbale de confruntare, precum și depozițiile martorilor: S.S., G.D., F.C., L.V., N.G.I., P.D., I.B.M. și M.I., care se coroborează cu adresa nr. 2435396/2004 a S.E.I.F. Mehedinți, atestând că inculpatul P.A.M. nu figurează cu permis de conducere. Împotriva sentinței au declarat apel în termen ambii inculpați, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia pe motiv că inculpatul D.V.D. nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, iar pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu dispozițiile art. 72 și următoarele C. pen.

Curtea de Apel Craiova prin decizia penală nr. 420 din 27 septembrie 2004 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați, pe care i-au obligat la cheltuieli judiciare către stat. A dedus în continuare durata reținerii și arestării preventive pentru inculpați cu începere de la 16 iunie 2004 la zi, potrivit art. 381 C. proc. pen.

În motivarea deciziei instanța de apel a arătat că: În mod corect s-a reținut de câte prima instanță pe baza probatoriilor administrate în cauză, inclusiv recunoașterea parțială a celor 2 inculpați că și-au însușit autoturismul părții vătămate, pe timp de noapte, într-un loc public, prin amenințări cu un cuțit și exercitarea de violențe fizice, în stradă, în prezența tinerilor ce participau la discoteca organizată în localitatea Izvorul Bîrzii, după care s-au deplasat cu acesta până a fost avariat prin izbire de un pod, în condițiile în care autoturismul a fost condus de inculpatul P.A.M., fără a avea permis de conducere, fapte penele ce realizează elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen.

și în ceea ce-l privește pe inculpatul P.A.M. și a infracțiunii prevăzută de art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen. Cu privire la coinculpatul D.V.D., pe baza depozițiilor martorilor S.S., G.D., F.C., L.V. și N.G.I., care au asistat nemijlocit la incidentul dintre părți, care se coroborează cu cele ale părții vătămate, s-a stabilit că a agresat partea vătămată, luând-o cu ambele mâini de piept și trăgând-o cu forța din autoturism, iar după aceasta și-a recuperat pe moment cheile, i le-a smuls cu forța din mână, așezându-se pe locul șoferului pentru a pleca cu mașina în pofida opoziției părții vătămate care trăgea cu mâinile de portieră, ținută din interior de către inculpatul amintit.

Deci este dovedită vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., reținută în sarcina sa de către prima instanță. Pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestui inculpat, respectiv de 7 ani închisoare aplicată pentru coinculpatul P.A.M., recidivist, se află în concordanță cu dispozițiile art. 72 și urm. C. pen. Ca atare, este neîntemeiată și critica formulată de inculpați privind individualizarea pedepselor. Decizia curții de apel a fost atacată cu recurs de către inculpatul D.V.D. pentru aceleași motive invocate în apel, susținându-se că: 1. Inculpatul D.V.D. nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie; 2. Pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu dispozițiile art. 72 și urm. C. pen.

Recursul declarat de inculpat este nefondat. Analizând actele și lucrările de la dosar se constată că atât instanța de fond și cea de apel au reținut o situație de fapt corectă pe baza probelor administrate în cauză din care rezultă că inculpatul D.V.D. prin violență a sustras împreună cu celălalt inculpat autoturismul părții vătămate, iar pedeapsa aplicată a fost individualizată cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen. Cum din examinarea cauzei în raport cu dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă existența vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se va deduce la zi arestarea preventivă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V.D. împotriva deciziei penale nr. 420 din 27 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 1 februarie 2004 la 24 noiembrie 2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 noiembrie 2004.