ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1669/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

1484 din 25 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a

penală, în dosarul nr. 2116/2004 a fost respinsă cererea de întrerupere a

executării pedepsei închisorii formulată de petentul condamnat A.I. și obligat

la 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a constatat că materialul probator administrat nu a

evidențiat existența unor împrejurări speciale în sensul art. 455, raportat la

art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să justifice întreruperea pedepsei de 4

ani și 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1215/2003 a

Tribunalului București în a cărei executare se află condamnatul.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel condamnatul, susținând că în mod greșit instanța de fond a

considerat că nu erau îndeplinite dispozițiile art. 455 C. proc. pen., întrucât

din referatul de anchetă socială efectuat în cauză rezulta situația deosebită

cu care se confruntă bunicii materni, care locuiesc într-un imobil degradat și

nu dispun de mijloacele necesare întreținerii proprii.

Prin decizia penală nr. 6

din 7 ianuarie 2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnatul A.I. împotriva sentinței penale nr.

1484 din 25 noiembrie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, condamnatul A.I. a declarat recurs, considerând ca fiind

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Verificând actele dosarului,

Curtea constată că recursul este nefondat din următoarele considerente:

Condamnatul, în cererea de

întrerupere a executării pedepsei, a considerat că se află în condițiile

prevăzute de dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., precizând că bunicii

săi au o vârstă înaintată, sunt bolnavi, locuința în care stau este în stadiu

de degradare avansată, aceștia nu au venituri mari și că el este unicul

întreținător al familiei.

Din ancheta socială

efectuată în cauză rezultă că cei doi bunici locuiesc împreună cu mama

condamnatului, că au o pensie și o locuință modestă.

Toate aceste aspecte însă,

nu pot fi privite ca niște împrejurări speciale ce ar avea consecințe grave

pentru familia condamnatului, așa cum cer dispozițiile art. 453 lit. c) C.

proc. pen.

În aceste condiții, întreruperea

executării pedepsei nu se impune, urmând ca în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins, ca nefondat, recursul declarat de

condamnatul A.I.

În raport de dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 6 din 7 ianuarie

2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 martie 2005.