ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3220/2005

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1912 din 3

octombrie 2003 a Judecătoriei Lugoj a fost respinsă acțiunea civilă formulată

de reclamanta SC A.L.G. SRL Lugoj prin asociat A.A. împotriva pârâților

Consiliul Local Lugoj și Primăria municipiului Lugoj prin care se solicită

constatarea nulității absolute a actelor care au stat la baza încheierii de

intabulare nr. 3265/1991 prin care s-a intabulat dreptul de proprietate al

Primăriei Lugoj în C.F. 8838 nr. top.9004/a /23 și radierea din C.F. a acestei pârâte.

Instanța a reținut că este nerelevant

faptul că reclamanta a avut încheiat un contract de închiriere pentru un spațiu

în cadrul imobilului intabulat, regimul juridic neputând fi afectat de acest

contract, care s-a derulat în proces în alt dosar, fără legătură cu prezenta

cauză.

Apelul declarat de reclamantă a fost

respins de Curtea de Apel Timișoara, prin sentința decizia civilă nr. 4 și din

25 martie 2004.

Împotriva hotărârii instanței de apel a

declarat recurs reclamanta.

Se susține, în esență, că instanța a greșit

atunci când a reținut ca fiind legală încheierea nr. 3265/1995, deoarece

aceasta a fost dată ulterior încheierii nr. 1850/1981, neexistând înscrisuri

care să rectifice suprafețele de teren intabulate; a fost astfel prejudiciat

Statul Român cu diferența de teren de 1800m(diferența dintre 3686 mp suprafață

reală și 1455 mp pretins reală); recurenta a fost deci prejudiciată prin

expropriere fără justă și prealabilă despăgubire.

Recursul se privește ca  nefondat.

În primul rând trebuie remarcat faptul că

reclamanta nu este titulara vreunui drept real asupra imobilului pentru care

solicita anularea care a stat la baza intabulării în C.F. urmată de radierea

din C.F. a intabulării.

Din petitul acțiunii rezultă că reclamanta

a beneficiat de un contract de închiriere pentru un spațiu comercial de 104 mp

pe terenul intabulat în C.F. 8838 nr.top.9004/a/23.

Contractul de închiriere nu îi constituie

un drept real, ci eventual un drept de creanță.

În aceste condiții, susținerea din

cererea de recurs în sensul că a fost expropriat nu are fundament legal.

Cu privire la înscrierea în C.F.

menționată pe baza încheierii de intabulare nr. 3265/1995, instanțele au

reținut în mod corect că operațiunea s-a realizat conform prevederilor legale

în materie, așa cum au evoluat ele în timp.

Astfel că, instanțele au pronunțat

hotărâri legale neexistând motive de casare prevăzute la art. 304 pct. 5 și 10

invocate de recurent.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. 1

C. proc. civ., recursul urmează a fi ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta SC A.L.G. SRL împotriva deciziei civile nr. 481 din 25 martie 2004 a

Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 21 aprilie 2005.