ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.10.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7474/2004

HOTĂRÂRE
12.10.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7474/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la

21 februarie 2002, la Tribunalul București, secția a III-a civilă, H.E. a

formulat contestație împotriva Ordinului Ministerului de Interne nr. II/03427

din 12 septembrie 2001, prin care a fost trecut în rezervă, solicitând anularea

acestuia.

Tribunalul, admițând

excepția de necompetență invocată de intimatul Ministerul de Interne, a

declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel

București, unde aceasta s-a și judecat pe fond, pronunțându-se sentința civilă nr.

743 din 27 mai 2003, prin care s-a admis acțiunea reclamantului și s-a anulat

ordinul contestat de acesta.

Pe cale de consecință,

pârâtul a fost obligat, să emită un ordin de trecere în rezervă a reclamantului,

în baza deciziei medicale nr. 2087 din 25 octombrie 2001, emisă de Ministerul

de Interne - Comisia de Expertiză Medico - Militară, la data de 31 octombrie

2001, în condițiile prevăzute de art. 81 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din

Legea nr. 80/1995.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că Ordinul de trecere în rezervă nr. II/03427 din 12

septembrie 2001, a încălcat condiția de neretroactivitate a actului

administrativ, cu consecința nulității acestuia. Mai mult decât atât, în

perioada dintre data intrării în vigoare a actului - 12 septembrie 2001 și data

emiterii ordinului - 8 noiembrie 2001, a intervenit un nou motiv de trecere în rezervă - decizia medicală nr. 2087 din 25 octombrie 2001, avizată de

Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, la 31 octombrie 2001. Această

decizie medicală, prin care reclamantul a fost declarat inapt pentru serviciul

militar, se mai arată în considerentele sentinței atacate, este cea care impune

aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 -

trecerea în rezervă sau direct în retragere, din oficiu. Pe cale de consecință,

instanța de fond a anulat decizia emisă în baza art. 87 din Legea nr. 80/1995

și a obligat la emiterea unei decizii, în baza art. 85 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 87/1995.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, intimatul Ministerul Administrației și Internelor,

considerând-o nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:

Recurentului i-au fost

aplicate, în mod corect, la trecerea în rezervă, dispozițiile art. 87 și 89 din

Legea nr. 80/1995, deoarece împotriva lui s-a pronunțat sentința penală nr. 35

din 20 martie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial, rămasă definitivă prin

decizia nr. 73 din 20 iunie 2000 a Curții Militare de Apel, prin care a fost

condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.

Astfel, în momentul

arestării preventive, acesta a fost suspendat din funcție, iar ulterior, fiind

cercetat în stare de libertate, a fost pus la dispoziție, îndeplinind

atributele stabilite de comandantul unității și beneficiind de drepturile

bănești aferente.

Împrejurarea că, între

momentul intrării în vigoare a deciziei de trecere în rezervă - 12 septembrie

2001 și data emiterii ordinului de trecere în rezervă - 8 noiembrie 2000, a intervenit un motiv medical de trecere în rezervă, nu poate duce la anularea acestuia, pe

motiv de retroactivitate. Mai ales că decizia medicală a fost emisă la 25

octombrie 2001, dar a fost avizată de Comisia Centrală de Expertiză, la 31

octombrie 2001, deci ulterior datei la care decizia penală a rămas definitivă -

12 septembrie 2001 și a fost comunicată intimatului, la 10 octombrie 2001.

Recursul este întemeiat sub

aspectul tuturor criticilor formulate.

Astfel, intimatul a aplicat

în mod corect dispozițiile art. 87 și art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995,

ținând cont de situațiile succesive intervenite: începerea urmăririi penale,

arestarea, cercetarea ulterior în stare de libertate, condamnarea definitivă cu

suspendarea executării. Cum hotărârea de condamnare a rămas definitivă și

irevocabilă la data de 12 septembrie 2001, în mod legal s-a dispus trecerea în

rezervă a recurentului, începând cu această dată și pentru motivele invocate de

art. 87 din Legea nr. 80/1995 - existența unei condamnări, fie ea chiar și cu

suspendarea executării.

Față de această situație,

este irelevantă împrejurarea că ulterior condamnării definitive, recurentul a

beneficiat la 25 octombrie 2001, și de o decizie medicală, confirmată la 31

octombrie 2001, de Comisia Centrală de Expertiză, care îl declara inapt pentru

serviciul militar.

În raport cu această

succesiune a evenimentelor, în mod corect recurentul a fost trecut în rezervă,

în baza art. 87 și art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, privind existența

unei condamnări penale, și nu în baza deciziei medicale.

Admite recursul declarat de

Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 743 din

27 mai 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ,

modifică sentința atacată și în fond, respinge acțiunea.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3262/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 6 noiembrie 2002, reclamantul A.P. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, solicitând anularea de
ÎCCJ 2003-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2120/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 11 februarie 2002 și ulterior precizată, reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul de Interne și Insp
ÎCCJ 2017-10-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2778/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios admin
ÎCCJ 2006-10-31
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3674/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 62/PI din 21 februarie 2006, a respins acțiunea recla
ÎCCJ 2016-02-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 220/2016
e prin Decizia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2.316 din 18 iunie 2009, au fost anulate hotărârile de clasare și înscrisurile cu diagnosticele false. Prin Sentința civilă nr. 34 din 18 martie 2003 pronunțată în dosarul nr.
Sursă