ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1467/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 263/2004

Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul M.F. la o pedeapsă rezultantă de 4

ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani, pentru

comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., și art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Totodată, a condamnat pe

inculpații M.E.G. și S.F. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 312

alin. (1) C. pen., la câte 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complimentară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 7 ani, făcând aplicarea art. 86

1

C. pen.

În fapt, s-a reținut că: în

cursul lunii noiembrie 2002, inculpatul M.F. a primit de la un fost coleg de

celulă, respectiv numitul G.M., o sticlă ce conținea 5,600 kg mercur și i-a

solicitat totodată identificarea unor cumpărători inculpatul M.F. nu i-a

comunicat reala proveniență a sticlei conținând mercur.

În vederea comercializării

bunului, inculpatul M.F. a luat legătura cu inculpata M.E.G. și cu concubinul

acesteia, inculpatul S.F., fiindu-le promise suma de câte 500 Euro în situația

găsirii unor cumpărători. Inculpatul S.F. a contactat la rândul său alte

persoane, printre care și pe martora V.E., martora comunicând în cursul anului

2003 faptul că a găsit un cumpărător, o persoană cu numele V. De menționat este

împrejurarea că în tot acest timp scurs de la data primirii sticlei de mercur

de la numitul G.M. până la 28 mai 2003, obiectul s-a aflat în posesia

inculpatului M.F.

Inculpatul S.F. a luat

legătura cu persoana indicată de martora V.E., stabilind să se întâlnească în

data de 28 mai 2003 în fața Întreprinderii SC E. SA Brașov.

La 28 mai 2003, inculpații

S.F. și M.G. l-a anunțat pe inculpatul M.F. că au găsit o persoană interesată

să cumpere mercurul, stabilind să se întâlnească toți trei. În jurul orelor

13,00, inculpatul M.F. s-a întâlnit cu inculpații S.F. și M.E.G. ocazie cu care

a înmânat inculpatei M.G. sticla conținând mercur, sticlă pe care aceasta a

introdus-o în geanta pe care o avea asupra ei și pe care au depozitat-o până la

momentul întâlnirii cu numitul V. în dulapul aparținând inculpatului S.F. din

incinta SC E. SA.

În jurul orelor 15,00,

inculpații S.F. și M.E.G. s-au întâlnit cu numitul V. în incinta SC E. SA

Brașov, la SC E.F. SRL, i-au arătat sticla ce conținea mercur, numitul V.

plecând să aducă banii. La scurt timp au sosit organele de poliție care au

surprins pe cei doi inculpați încercând să comercializeze mercurul.

Conform adresei existente,

D.S.P. Brașov confirmă împrejurarea că proba prezentată spre analiză, respectiv

conținutul perului ridicat de la inculpata M.G., conține mercur metalic, în greutate

de 5,622 kg. Din conținutul aceleiași adrese reținem că mercurul metalic poate

să emită vapori chiar și la temperatura camerei și este toxic sub formă de

vapori sau dispersie foarte fină; se precizează că vaporii absorbiți pe cale

pulmonară pot da intoxicații cronice și chiar acute.

Ordinul nr. 43/1980 emis de

Ministerul Sănătății evidențiază printre substanțele toxice mercurul la pct.

83.

Împotriva hotărârii au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (cu privire la inculpații

M.F., M.E.G. și S.F.) și inculpatul M.F., criticând-o ca nelegală și

netemeinică și solicitând casarea acesteia. În cadrul rejudecării, parchetul a

cerut majorarea pedepselor aplicate celor 3 inculpați, întrucât acestea nu

corespund gradului de pericol al faptei și persoanei lor, constatând, de

asemenea, aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., cu privire la inculpatul M.F.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 213 C. pen. și reducerea duratei pedepsei

complimentare pentru toți cei trei inculpați.

La rândul său, inculpatul

M.F. a cerut aplicarea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei sub

minimul special prevăzut de lege.

Prin decizia nr. 366/ A din

14 noiembrie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția penală, s-au admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul M.F.

împotriva sentinței penale sus menționate, care a fost desființată numai sub

aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului M.F. și al

pedepselor complimentare aplicate inculpaților M.E.G., S.F. și M.F.

Rejudecând cauza în aceste

limite, a redus durata pedepselor complimentare aplicate inculpaților de la

câte 7 ani la câte 2 ani pentru inculpații M.E.G. și S.F. și de la 10 ani la 5

ani pentru inculpatul M.F.

A majorat pedeapsa

rezultantă aplicată inculpatului M.F. prin aplicarea unui spor de un an

închisoare, de la 4 ani și 6 luni închisoare, la 5 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut celelalte

dispoziții ale sentinței.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 75

lit. a) C. pen., fapta reținută în sarcina inculpaților M.F., M.E.G. și S.F.

(traficul de stupefiante) nefiind săvârșită de trei sau mai multe persoane

împreună. Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul M.F.

a deținut în perioada octombrie 2002 – mai 2003 5,622 kg mercur, după care i-a

contactat pe coinculpații M.E. și S.F., pentru a-l ajuta să comercializeze

marfa. În data de 28 mai 2003 cei doi coinculpați, găsind un cumpărător, au

luat produsul de la M.F. și s-au deplasat la sediul SC E. SA Brașov pentru

perfectarea vânzării însă au fost surprinși de organele de poliție.

Modul de comitere a

infracțiunii duce la concluzia că fapta nu a fost săvârșită de trei sau mai

multe persoane împreună, așa cum prevăd dispozițiile art. 75 lit. a) C. pen.,

săvârșirea împreună neputând însemna decât o săvârșire în comun, o conlucrare

conjugată, deci simultană la comiterea faptei prevăzută de legea penală,

împrejurare care nu se regăsește în speța de față.

Doar doi dintre inculpați au

fost prezenți la sediul E. SA Brașov, pentru a realiza comercializarea

substanțelor toxice, acțiunea celuilalt participant fiind anterioară acestui

moment și neputând intra în sfera noțiunii de „săvârșire împreună” a faptei

constând în comercializarea de produse toxice.

Referitor la inculpatul

M.F., starea de recidivă a fost corect reținută de prima instanță, pentru

ambele infracțiuni fiind incidente dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.,

faptele fiind comise după considerarea ca executată a pedepsei anterioare.

În ce privește

individualizarea judiciară a pedepselor, a constatat că instanța de fond nu a

făcut o aplicare corespunzătoare a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C.

pen., pentru inculpatul M.F., pedeapsa stabilită pentru acesta neputând duce la

realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.: prevenirea comiterii de noi

infracțiuni.

Inculpatul M.F. a inițiat și

determinat săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 312 C. pen., fiind cel

care a obținut produsul toxic și i-a contactat pe ceilalți inculpați,

cooptând-i pentru a-l ajuta să vândă mercurul și să obțină astfel un folos

material. Totodată, la un interval de timp relativ scurt, inculpatul a comis o

infracțiune de furt calificat împreună cu un alt inculpat, sustrăgând, prin

efracție și pe timp de noapte, bunuri dintr-un bar.

Perseverența infracțională

susținută a inculpatului M.F. este dovedită și de fișa de cazier judiciar, din

care rezultă că aceasta a fost condamnat începând din anul 1996, în trei

rânduri, pentru infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului (tâlhării, furt

calificat). Deși a executat parțial pedepsele, inculpatul nu s-a resocializat

și nu a dat nici o dovadă de îndreptare, nesocotind clemența de care au dat

dovadă organele judiciare.

Inculpatul este în vârstă de

28 de ani, nu este căsătorit, nu are copii, nu are ocupație și nu este încadrat

în muncă.

În cursul procesului penal

inculpatul M.F. a avut un comportament corespunzător și a recunoscut (în fața

probelor ce-i indicau vinovăția) săvârșirea infracțiunii.

În ce privește pedepsele

complimentare aplicate inculpaților M.E.G., S.F. și M.F. s-a constatat că

instanța de fond a stabilit o durată a acestora deosebit de mare, fără a exista

vreo justificare (în privința naturii infracțiunilor sau a persoanei inculpaților)

care să atragă o atare severitate, fiind necesară reducerea lor pentru a se

putea realiza scopul prevăzut de legiuitor.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie,

sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, pe care o consideră

prea aspră în raport de împrejurările săvârșirii faptelor și situația sa

familială, solicitând înlăturarea sporului de 1 an din pedeapsa rezultantă.

Examinând decizia recurată

prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.

Instanța de apel a aplicat

corespunzător criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, prevăzute de

art. 72 C. pen., având în vedere atât modul și mijloacele de săvârșire a

faptelor, contribuția determinantă a inculpatului M.F. la săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 312 C. pen., faptul că acesta a mai săvârșit o

infracțiune concurentă de furt calificat (împreună cu un alt inculpat, pe timp

de noapte și prin efracție), cât și circumstanțele sale personale (fără

ocupație, fără familie, cu o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal,

condamnat anterior de trei ori pentru infracțiuni de furt calificat și

tâlhărie). În raport de aceste date, instanța de apel a apreciat în mod

justificat că, numai prin aplicarea unui spor de un an, în baza dispozițiilor

art. 33 și art. 34 C. pen., se poate realiza scopul preventiv și educativ al

pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru aceleași

considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să

fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) din același cod, va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat,

apreciind că nu sunt motive pentru reducerea pedepsei rezultante aplicată

recurentului – inculpat de instanța de fond.

Conform dispozițiilor art.

192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul – inculpat va fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.F. împotriva deciziei penale nr. 366 din 14 octombrie

2004 a Curții de Apel Brașov.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 28 februarie 2005.