Decizia nr. 2946/2004 — ÎCCJ, Secția penală — cale de atac împotriva sentinței nr. 749/2003 a Tribunalului București

Deliberând asupra cauzei penale de față; Din actele dosarului rezultă următoarele: Prin sentința penală nr. 749 din 2 septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnată inculpata R.L. la pedeapsa de 10 ani închisoare. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000 a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

A constatat că cele 15 punguțe din material plastic tip bilă conținând heroină, au fost consumate în procesul analizelor de laborator. A prelungit măsura arestării preventive a inculpatei pe o perioadă de 30 de zile de la 23 septembrie 2003 – 22 octombrie 2003, inclusiv și a dedus prevenția inculpatei de la 26 martie 2003 la zi. În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: Brigada Specială a Jandarmeriei U.M. nr. 0773 București a primit misiunea de a verifica sesizarea potrivit căreia în cartierul Ferentari, în scara blocului Z. 14, o femeie se ocupă de vânzarea de droguri.

Astfel, în ziua de 26 martie 2003, în jurul orelor 16,00, a fost prinsă și identificată inculpata R.L., având asupra sa droguri. Cu această ocazie inculpata a predat toate drogurile pe care le mai avea în casă, în total 15 punguțe conținând 0,7435 gr. heroină. Deși a recunoscut vânzarea de droguri, inculpata a pretins ulterior că este doar consumatoare. Din probele administrate: procesul verbal de depistare, raportul de expertiză criminalistică, planșele foto, declarațiile martorilor și ale inculpatei, instanța a constatat vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și în aceea de deținere fără drept de droguri, prevăzută de art. 4 al aceleiași legi.

Individualizarea pedepsei s-a făcut ținându-se cont atât de gravitatea situației, cât și de faptul că inculpata este infractor primar, cu o instrucție redusă, o stare materială precară și a fost relativ sinceră. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 590/ A pronunțată în dosarul penal nr. 2972/2003, la data de 6 octombrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată cu scopul reducerii pedepsei. Împotriva acestei decizii, în termen legal și în conformitate cu dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., inculpata a declarat recurs, solicitând casarea ambelor hotărâri și reducerea pedepsei. Înalta Curte de Casație și Justiție examinând hotărârea atacată în raport de motivul de casare invocat, având în vedere probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat.

Periculozitatea socială deosebită a infracțiunilor privind deținerea și traficul de droguri a făcut ca legiuitorul să prevadă limite foarte mari pentru pedepsele aplicabile. Având în vedere periculozitatea concretă a faptelor săvârșite, situația obișnuită a inculpatei: pauperă, neinstruită, fără antecedente penale, aplicarea pedepsei de 10 ani închisoare, oglindește faptul că s-a ținut seama de toate aceste împrejurări, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., pentru a se asigura atât o reală reeducare, dar și prevenția generală. Pentru aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpată. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive din intervalul 26 martie 2003 până la 1 iunie 2003. În temeiul art. 189 și art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., inculpata recurentă va suporta cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.L. împotriva deciziei penale nr. 590/ A din 6 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 26 martie 2003 la 1 iunie 2004. Obligă recurenta la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2004.