ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2946/2004

Deliberând asupra cauzei penale de

față;

Din actele dosarului rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 749 din 2

septembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnată inculpata R.L. la

pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 ani

închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 10

ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 și art. 64

C. pen.

S-au interzis inculpatei drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după

executarea pedepsei.

A constatat că cele 15 punguțe din

material plastic tip bilă conținând heroină, au fost consumate în procesul

analizelor de laborator.

A prelungit măsura arestării

preventive a inculpatei pe o perioadă de 30 de zile de la 23 septembrie 2003 –

22 octombrie 2003, inclusiv și a dedus prevenția inculpatei de la 26 martie

2003 la zi.

În baza art. 191 C. proc. pen., a

obligat inculpata la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare

statului.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Brigada Specială a Jandarmeriei U.M.

nr. 0773 București a primit misiunea de a verifica sesizarea potrivit căreia în

cartierul Ferentari, în scara blocului Z. 14, o femeie se ocupă de vânzarea de

droguri.

Astfel, în ziua de 26 martie 2003,

în jurul orelor 16,00, a fost prinsă și identificată inculpata R.L., având

asupra sa droguri. Cu această ocazie inculpata a predat toate drogurile pe care

le mai avea în casă, în total 15 punguțe conținând 0,7435 gr. heroină. Deși a

recunoscut vânzarea de droguri, inculpata a pretins ulterior că este doar

consumatoare.

Din probele administrate: procesul

verbal de depistare, raportul de expertiză criminalistică, planșele foto,

declarațiile martorilor și ale inculpatei, instanța a constatat vinovăția

inculpatei în săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc,

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și în aceea de

deținere fără drept de droguri, prevăzută de art. 4 al aceleiași legi.

Individualizarea pedepsei s-a făcut

ținându-se cont atât de gravitatea situației, cât și de faptul că inculpata

este infractor primar, cu o instrucție redusă, o stare materială precară și a

fost relativ sinceră.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia penală nr. 590/ A pronunțată în dosarul penal nr.

2972/2003, la data de 6 octombrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat

de inculpată cu scopul reducerii pedepsei.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal și în conformitate cu dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14

C. proc. pen., inculpata a declarat recurs, solicitând casarea ambelor hotărâri

și reducerea pedepsei.

Înalta Curte de Casație și Justiție

examinând hotărârea atacată în raport de motivul de casare invocat, având în

vedere probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile, constată că

recursul este nefondat.

Periculozitatea socială deosebită a

infracțiunilor privind deținerea și traficul de droguri a făcut ca legiuitorul

să prevadă limite foarte mari pentru pedepsele aplicabile.

Având în vedere periculozitatea

concretă a faptelor săvârșite, situația obișnuită a inculpatei: pauperă,

neinstruită, fără antecedente penale, aplicarea pedepsei de 10 ani închisoare,

oglindește faptul că s-a ținut seama de toate aceste împrejurări, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., pentru a se asigura atât o reală

reeducare, dar și prevenția generală.

Pentru aceste considerente, potrivit

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va

respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpată.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive din intervalul 26

martie 2003 până la 1 iunie 2003.

În temeiul art. 189

și art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpata recurentă va suporta

cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata R.L. împotriva deciziei penale nr. 590/ A din 6 octombrie

2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă perioada

executată în arest preventiv de la 26 martie 2003 la 1 iunie 2004.

Obligă recurenta la plata sumei de

1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

iunie 2004.