ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 714/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1002

din 12 august 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe

inculpata R.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii,

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.

74 – art. 76 C. pen. și art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 din Legea nr.

143/2000 inculpata a fost condamnată la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71

– art. 64 C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b), conform art. 65 C. pen.

S-a dedus arestarea

preventivă de la 21 ianuarie 2004 la zi.

Pentru a pronunța această

sentință, Tribunalul a reținut că la data de 19 ianuarie 2004, două persoane,

consumatoare de droguri, identificate ca fiind G. și T.M. au făcut

autodenunțuri, în sensul că drogurile pe care le consumă sunt furnizate de la

mai multe persoane, printre care și C. din cartierul Ferentari, aceasta fiind

de fapt inculpata R.C.

În consecință, în noaptea de

19 ianuarie 2004 s-a organizat un flagrant de către procuror și poliția

B.C.C.O.A., denunțătorilor fiindu-le înmânate bancnotele tratate chimic cu

substanță fluorescentă, în vederea cumpărării drogurilor de la inculpată.

Cei doi au predat banii în

locuința inculpatei, cumpărând de la aceasta 4 doze de heroină pentru care au

plătit 1.000.000 lei, doze pe care ulterior le-au predat procurorului și

polițiștilor.

Imediat, aceștia s-au

deplasat la locuința inculpatei care a recunoscut că trafica stupefiante,

predând suma de 1.000.000 lei și o doză de heroină organelor de urmărire

penală, ulterior susținând că este numai consumatoare.

Analiza chimică a evidențiat

că cele 5 punguțe vândute conțin heroină, substanță aflată pe tabelul 1 din

Legea nr. 143/2000, fiind un drog de mare risc.

Împotriva sentinței, a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpata, ambele

fiind admise de Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr.

741/ A din 15 octombrie 2004.

În consecință, s-au

descontopit pedepsele de 8 ani și 2 ani închisoare.

Rejudecând, Curtea de Apel a

reținut circumstanțe atenuante judiciare și pentru infracțiunea prevăzută de

art. 4 din Legea nr. 143/2000, aplicând o pedeapsă de un an și 6 luni

închisoare.

A contopit apoi pedeapsa de

8 ani și cea de un an și 6 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute

pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței tribunalului.

Împotriva deciziei,

inculpata R.C. a declarat recurs, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2

lit. b), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar

reducerea pedepsei.

Recursul nu este fondat.

Din probele administrate în

cauză rezultă fără dubiu împrejurarea că inculpata a traficat ilicit droguri de

mare risc și de asemenea, a deținut în vederea consumului propriu.

Procesul verbal de prindere

în flagrant relevă că pe mâinile inculpatei și în buzunarul pantalonilor

acesteia s-au identificat urme de praf galben fluorescent, provenind de la

banii marcați ce i-au fost dați de cumpărătorul-denunțător în schimbul a 4 doze

de heroină.

Denunțătorii au precizat că

în mod repetat au cumpărat de la inculpată droguri, indicându-i în mod corect

adresa la care aceasta locuiește.

Martorul R.V. a relatat că a

participat la percheziția corporală, efectuată inculpatei, ocazie cu care s-au

găsit bancnotele marcate și o doză de heroină.

În fine, inculpata a

recunoscut inițial săvârșirea faptei, pentru ca apoi să revină asupra

declarației.

În raport de aceste

elemente, vinovăția inculpatei și încadrarea juridică dată faptelor comise au

fost corect stabilite de instanțe.

Cu privire la

individualizarea pedepsei, Înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă de 8

ani închisoare, prin reținerea circumstanțelor atenuante, corespunde

criteriilor stabilite de art. 52 C. pen.

Faptele comise prezintă un

grad ridicat de pericol social, dedus și din limitele generale ale pedepselor

prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și respectiv, art. 4 din Legea nr.

143/2000, de la 10 la 20 ani.

Circumstanțele personale

invocate de recurentă au fost avute în vedere de instanță, prin reducerea

pedepsei sub minimul de 10 ani, urmare reținerii dispozițiilor art. 74 și art.

76 C. pen.

În consecință, Înalta Curte

va respinge, ca nefondat, recursul inculpatei R.C., conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., neexistând elemente care, examinate din oficiu,

să conducă la casarea hotărârilor.

Se va deduce arestul

preventiv de la 21 ianuarie 2004 la 31 ianuarie 2005.

Recurenta inculpată va fi

obligată la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpata R.C. împotriva deciziei penale nr. 741 din 15

octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată, perioada reținerii și a arestării preventive de la 21 ianuarie 2004,

la 31 ianuarie 2005.

Obligă pe recurenta

inculpată la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat din

care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 31 ianuarie 2005.