ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 714/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1002 din 12 august 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpata R.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. și art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000 inculpata a fost condamnată la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b), conform art. 65 C. pen.

S-a dedus arestarea preventivă de la 21 ianuarie 2004 la zi. Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că la data de 19 ianuarie 2004, două persoane, consumatoare de droguri, identificate ca fiind G. și T.M. au făcut autodenunțuri, în sensul că drogurile pe care le consumă sunt furnizate de la mai multe persoane, printre care și C. din cartierul Ferentari, aceasta fiind de fapt inculpata R.C. În consecință, în noaptea de 19 ianuarie 2004 s-a organizat un flagrant de către procuror și poliția B.C.C.O.A., denunțătorilor fiindu-le înmânate bancnotele tratate chimic cu substanță fluorescentă, în vederea cumpărării drogurilor de la inculpată. Cei doi au predat banii în locuința inculpatei, cumpărând de la aceasta 4 doze de heroină pentru care au plătit 1.000.000 lei, doze pe care ulterior le-au predat procurorului și polițiștilor.

Imediat, aceștia s-au deplasat la locuința inculpatei care a recunoscut că trafica stupefiante, predând suma de 1.000.000 lei și o doză de heroină organelor de urmărire penală, ulterior susținând că este numai consumatoare. Analiza chimică a evidențiat că cele 5 punguțe vândute conțin heroină, substanță aflată pe tabelul 1 din Legea nr. 143/2000, fiind un drog de mare risc. Împotriva sentinței, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpata, ambele fiind admise de Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 741/ A din 15 octombrie 2004. În consecință, s-au descontopit pedepsele de 8 ani și 2 ani închisoare. Rejudecând, Curtea de Apel a reținut circumstanțe atenuante judiciare și pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, aplicând o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare.

A contopit apoi pedeapsa de 8 ani și cea de un an și 6 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței tribunalului. Împotriva deciziei, inculpata R.C. a declarat recurs, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. b), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei. Recursul nu este fondat. Din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu împrejurarea că inculpata a traficat ilicit droguri de mare risc și de asemenea, a deținut în vederea consumului propriu. Procesul verbal de prindere în flagrant relevă că pe mâinile inculpatei și în buzunarul pantalonilor acesteia s-au identificat urme de praf galben fluorescent, provenind de la banii marcați ce i-au fost dați de cumpărătorul-denunțător în schimbul a 4 doze de heroină.

Denunțătorii au precizat că în mod repetat au cumpărat de la inculpată droguri, indicându-i în mod corect adresa la care aceasta locuiește. Martorul R.V. a relatat că a participat la percheziția corporală, efectuată inculpatei, ocazie cu care s-au găsit bancnotele marcate și o doză de heroină. În fine, inculpata a recunoscut inițial săvârșirea faptei, pentru ca apoi să revină asupra declarației. În raport de aceste elemente, vinovăția inculpatei și încadrarea juridică dată faptelor comise au fost corect stabilite de instanțe. Cu privire la individualizarea pedepsei, Înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, prin reținerea circumstanțelor atenuante, corespunde criteriilor stabilite de art. 52 C. pen.

Faptele comise prezintă un grad ridicat de pericol social, dedus și din limitele generale ale pedepselor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și respectiv, art. 4 din Legea nr. 143/2000, de la 10 la 20 ani. Circumstanțele personale invocate de recurentă au fost avute în vedere de instanță, prin reducerea pedepsei sub minimul de 10 ani, urmare reținerii dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul inculpatei R.C., conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., neexistând elemente care, examinate din oficiu, să conducă la casarea hotărârilor. Se va deduce arestul preventiv de la 21 ianuarie 2004 la 31 ianuarie 2005. Recurenta inculpată va fi obligată la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.C. împotriva deciziei penale nr. 741 din 15 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și a arestării preventive de la 21 ianuarie 2004, la 31 ianuarie 2005. Obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2005.