ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3889/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3889/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data 12 martie 2004 creditoarea SC T.A.
SRL Slobozia a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC P.M.H. SRL
încuviințarea executării silite în baza titlului executoriu fila CEC seria BB
302 nr. 00089419 emisă la data de 15 octombrie 2003.
Judecătoria Constanța, prin încheierea
nr. 779 din 12 martie 2004 a încuviințat executarea silită ca efect al
admiterii cererii creditoarei.
Împotriva acestei încheieri a declarat
apel debitoarea SC P.M.H. SRL.
Curtea
de Apel Constanța, secția civilă, prin decizia nr. 1233/C din 23 noiembrie 2004
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
Constanța.
În pronunțarea acestei hotărâri,
instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934
modificată prin art. 3 pct. 9 din O.G. nr. 11/1993 ce prevede că încheierea de
încuviințare a executării silite a filei CEC (titlul executoriu) nu este supusă
apelului, iar competența de soluționare a recursului revine tribunalului.
Această competență specială derogă de la dreptul comun.
Primind dosarul, Tribunalul
Constanța prin decizia civilă nr. 33 din 18 ianuarie 2005 a declinat competența
de soluționare a apelului declarat de către debitoare în favoarea Curții de
Apel Constanța.
Totodată constatând existența
conflictului negativ de competență în temeiul art. 21 C. proc. civ. a trimis
cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța un regulator de
competență.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a
reținut că art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 modificată prin O.G. nr. 11/1993
prevede că încheierea de investire cu formulă executorie a filei CEC nu este
supusă apelului, rezultând că poate fi atacată doar cu recurs.
În cauză însă, debitoarea a declarat
recurs împotriva încheierii nr. 779 din 12 martie 2004 a Judecătoriei Constanța
prin care s-a încuviințat executarea silită a filei CEC și nu împotriva
încheierii prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie.
Or, procedura încuviințării
executării silite este necontecioasă și este guvernată de dispozițiile art. 331
și urm. C. proc. civ.
Astfel, art. 336 alin. (2) C. proc.
civ. prevede că încheierea prin care s-a încuviințat executarea silită este
supusă apelului iar potrivit art. 282 alin. (1) și art. 3 pct. 2 C. proc. civ. această
cale de atac se judecă de curtea de apel.
Cauza a fost înregistrată de Înalta
Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul negativ de
competență.
Verificând actele și lucrările
dosarului, Curtea reține că, într-adevăr, între cele două instanțe s-a ivit un
conflict negativ de competență în înțelesul art. 20 alin. (1) pct. 2 C. proc.
civ. a cărui soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit
art. 22 C. proc. civ.
În mod judicios s-a stabilit că
debitoarea SC P.M.H. SRL a declarat apel împotriva încheierii nr. 779 din 12
martie 2004 pronunțată de Judecătoria Constanța prin care s-a admis cererea
creditoarei SC T.A. SRL Slobozia și s-a încuviințat executarea silită a
titlului executoriu: filă CEC seria BB 302 nr. 00089419.
În acest context, nu sunt incidente
cauzei dispozițiile art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 modificată prin O.G.
nr. 11/1993 care se referă la căile de atac împotriva încheierii prin care s-a
admis investirea cu formulă executorie a filei CEC, procedură specială ce
derogă de la dreptul comun.
Procedura încuviințării executării
silite reglementată de art. 373
1
C. proc. civ. este o procedură
necontecioasă ce se supune regulilor defipte de art. 331 și urm. C. proc. civ.
Drept urmare, încheierea prin care
se admite cererea de încuviințare a executării silite este supusă apelului
conform art. 336 alin. (2) C. proc. civ.
Instanța competentă să soluționeze
apelul este cea prevăzută în art. 3 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. astfel cum a
fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003 aprobată prin Legea nr. 195/2004,
respectiv curtea de apel.
În legea specială, respectiv Legea
nr. 59/1934 modificată prin O.G. nr. 11/1993, nu sunt prevederi derogatorii de
la dreptul comun privind încuviințarea executării silite, așa încât se aplică
prevederile Codului de procedură civilă.
Față de cele ce preced, Curtea va
stabili competența de soluționare a apelului declarat de debitoarea SC P.M.H.
SRL în favoarea Curții de Apel Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a
apelului declarat de SC P.M.H. SRL împotriva încheierii nr. 779 din 12 martie
2004 a Judecătoriei Constanța de încuviințare a executării silite, în favoarea
Curții de Apel Constanța.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2005.