ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2990/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2990/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curții
de Apel Suceava, reclamanta N.E. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii
Botoșani, pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii nr. 1485 din 5
noiembrie 2001, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea
de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii arată
că împreună cu familia sa au fost evacuați din orașul Botoșani, din cauza
războiului, fiind, astfel, refugiați de război.
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 10 din 12 ianuarie
2005, a respins acțiunea formulată, motivată de faptul că reclamanta nu se
încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta, considerând-o nelegală și netemeinică, argumentând
prin aceea că din cauza ocupației armatei ruse, familia sa a fost nevoită să-și
părăsească locuința de domiciliu și a avut, astfel, calitatea de refugiată.
Curtea, examinând cauza, în
raport cu dispozițiile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., constată nefondat,
recursul formulat și urmează să-l respingă, pentru considerentele ce vor fi
expuse în continuare.
În conformitate cu
dispoziția art. 1 din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile ordonanței,
persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România
cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit
persecuții din motive etnice.
În cauza de față, așa cum
rezultă din actele dosarului, reclamanta nu este inclusă în nici una din
categoriile prevăzute de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Evacuarea reclamantei și a
familiei acesteia, datorită înaintării frontului, este rezultatul inițiativei
statului român, de protejare a populației pentru evitarea luării de ostatici de
către Armata Roșie și nu poate fi considerată o persecuție etnică.
Având în vedere aceste
considerente, Curtea va menține hotărârea atacată și respinge recursul declarat,
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de N.E. împotriva sentinței civile nr. 10 din 12 ianuarie 2005 a Curții de Apel
Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 mai 2005.