ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8993/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 30

martie 2004, reclamantul A.M. a solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană

de Pensii Botoșani, anularea hotărârii nr. 1375 din 19 ianuarie 2004, emisă de

pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de

Legea nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din

motive etnice.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 112 din 5 mai

2004, a respins acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, așa cum însuși reclamantul arată în acțiune, acesta s-a

refugiat din localitatea de domiciliu, Desca, în comuna Vulcan - Pandele,

județul Dâmbovița, ca urmare a înaintării trupelor sovietice pe teritoriul

României, în a doua parte a celui de al doilea război mondial.

Cum drepturile prevăzute de Legea nr.

189/2000, se acordă persoanelor persecutate etnic, de regimurile instaurate în

România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, instanța de fond a

considerat că reclamantul nu se încadrează în această categorie.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul, susținând că tatăl său era de origine maghiară și

s-au refugiat de teama persecuțiilor etnice, din partea trupelor sovietice,

care înaintau pe teritoriul României.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a apreciat în mod

corect că refugiul recurentului s-a produs ca urmare a înaintării trupelor

sovietice. Cum Legea nr. 189/2000 se aplică numai persoanelor refugiate, ca

urmare a persecuțiilor etnice la care au fost supuse de regimurile străine

instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, iar în

cauză nu s-au administrat probe în acest sens, rezultă că recurentul nu poate

beneficia de drepturile acordate de Legea nr. 189/2000.

Față de aceste considerente și

constatând că, potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., nu există

motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond,

Curtea respinge ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.M.,

împotriva sentinței civile nr. 112 din 5 mai 2004, a Curții de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 decembrie 2004.